Daniel Prodan, pentru totdeauna…

„Tătuca” s-a dus, neaşteptat, în lumea de dincolo, bulversând „Generaţia de Aur”, înmărmurind întreaga suflare fotbalistică din România. Miercuri seara, aflat în locuinţa sa din Voluntari, viaţa i-a spus „stop”. A primit un scurt răgaz, să-şi îmbrăţişeze soţia, după care, în ciuda încercărilor sisifice, echipajele medicale de urgenţă nu l-au mai putut resuscita. Cariera sa, de la Olimpia Satu Mare, la Steaua, Atletico Madrid şi Glasgow Rangers, cu memorabilul World Cup 1994, rămâne în eternitate, plângându-i dispariţia prematură, în floarea vârstei.

Apropiaţii susţin că „Didi” Prodan era sănătos, făgea jogging aproape zilnic, însă supărările de care a avut parte în ultima perioadă şi trădările unor persoane dragi sufletului său l-au doborât. „E bine de știut, este chiar cel mai important lucru de aflat în orele ăstea: «Didi» a murit cu inima grea, dar cu conștiința împăcată”, a concluzionat, emoţionant, Daniel Conţescu pe pagina sa de Facebook.

În numele prieteniei trainice închegate acum doi ani şi jumătate, apreciatul jurnalist menţionat are misiunea de a scrie cartea promisă, dar destinată, acum, memoriei lui Daniel Prodan, „un om bun în această lume înveninată și decăzută”, cu bucuriile, necazurile, întâmplările, tabieturile şi hobby-urile pe care i le-a încredinţat destinul, a cărui vorbă de duh, pentru dreptate şi adevăr, i-a răscolit pe mulţi: „Din beție te mai trezești, dar din prostie – nu”. Cu siguranţă, ar fi un best-seller (de necomparat cu unele din şmecheriile dezvăluite de Mitică Dragomir după ce faptele s-au prescris în negura timpului), chiar Burleanu şi Iordănescu, printre alţii, având obligaţia morală de a cumpăra câte un exemplar pentru a-l uda cu lacrimile unor iertări tardive.