Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Allen Coliban, pe lista „pârâţilor”. Reacţia fostului primar

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. După cum am mai scris, raportul oficial publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență (BPI) scoate la iveală acuzații grave la adresa conducerii Asociației Clubul Sportiv Fotbal Club Brașov – Steagul Renaște.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Documentul a fost întocmit de administratorul judiciar, numit de instanță, în cadrul procedurii de insolvență deschise în decembrie 2024.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Administratorul judiciar a anunțat că în raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au condus la apariția stării de insolvență va introduce în instanță o acțiune pentru tragerea la răspundere personală a membrilor conducerii.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Conform Tribunalului Braşov, lista „pârâţilor” este:

„MARGINEAN IOAN Pârât
MITRAN SANDU MARIN Pârât
DRAGOŞ DAVID FLORIN Pârât
MĂŢĂU CRISTIAN-FLORIN Pârât
LEURZEANU VLAD Pârât
OPRA LADISLAU Pârât
MUN BRAŞOV PRIN INSTITUŢIA PRIMARULUI Pârât
DIRECTIA DE INFRASTRUCTURA SPORTIVĂ BRAŞOV PRIN REP LEGAL Pârât
SERVICIUL PUBLIC LOCAL DE TERMOFICARE – S.P.L.T BRAŞOV PRIN REP LEGAL Pârât
CLEM CAMELIA-MARIA Pârât
COLIBAN ALLEN Pârât”.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Se observă că faţă de lista iniţială, despre care am scris aici, au apărut două nume, cel al fostului primar, Allen Coliban, şi cel al partenerei lui, Camelia Clem.

ACS FC Brașov – Steagul Renaște a fost desființat în 2024, la trei ani de la înființare. A activat în Liga 2 între 2021 și 2023, fiind finanțat în principal din fonduri publice de la bugetul local al municipiului Brașov.

Administratorul judiciar susține că fostele decizii de management au generat o supraîndatorare premeditată a clubului și un prejudiciu semnificativ, pentru care foștii conducători ar trebui să răspundă inclusiv în fața legii.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Clubul are datorii totale recunoscute oficial în insolvență în valoare de peste 16 milioane de lei (3,2 milioane euro), potrivit tabelului definitiv rectificat întocmit de administratorul judiciar, fără a exista contestații.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Acuzaţii grave

1. Continuarea activității în pierdere

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Conform Fanatik, administratorul judiciar a relatat că, deși era evident că asociația nu mai dispunea de resurse, conducerea a decis să continue activitatea sportivă, înregistrând pierderi semnificative care au dus inevitabil la insolvență:

Pierdere în 2022: 2,29 milioane lei (458.000 euro)
Capitaluri proprii negative: -2,98 milioane lei (596.000 euro)
Venituri: 8,45 milioane lei (1,69 milioane euro)
Cheltuieli: 10,75 milioane lei (2,15 milioane euro)

Administratorul judiciar a constatat: „În urma efectuarii calculului principalilor indicatori financiari, lichidatorul judiciar concluzionează că administratorul statutar se face vinovat de săvârșirea faptei prevăzute de art. 169, alin. (1), pct. c), conform cărora organele de conducere ale societății: “au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți”.

2. Contabilitate cu nereguli

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Tot în raport, administratorul judiciar a semnalat că asociația nu a mai depus raportări contabile după noiembrie 2023, deși clubul a intrat în insolvență în decembrie 2024. Ultimul bilanț transmis către ANAF este aferent anului 2022.

3. Folosirea bunurilor în interes propriu sau a altor persoane

Conform raportului, conducerea a permis împrumutul jucătorilor către alte cluburi fără a încasa nicio sumă de transfer, dar a continuat să le achite salariile.

4. Contracte fictive și datorii umflate artificial

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. După ce o parte dintre jucători au fost concediați, clubul a semnat noi contracte cu salarii mai mari, care acopereau inclusiv perioade în care aceștia nu au jucat.

Aceste practici au dus la o creștere fictivă a datoriilor, fiind considerate fapte ilicite care atrag răspunderea personală a conducerii.

5. Lipsa documentelor contabile și evidențe fictive

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Conform raportului administratorului judiciar, reprezentanții ACS FC Brașov – Steagul Renaște au încheiat contracte fictive de activitate sportivă, prin care au plătit salarii pentru perioade în care jucătorii nu au prestat efectiv, ceea ce a condus la o creștere artificială a datoriilor societății.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Mecanismul descris este unul complex, menționându-se că, în esență, debitoarea efectuând o dublă operațiune privind aceste contracte de activitate sportivă:

pe de o parte, „conveneau neplata remunerației aferente contractelor de activitate sportivă din lipsă de fonduri bănești”, iar pe de altă parte, după ce obțineau finanțarea, „încheiau acte adiționale și înțelegeri cu aceiași jucători, prin care îi retribuiau cu o sumă mai mare, astfel încât să acopere din punct de vedere financiar remunerația cuvenită pentru perioada în care lipseau fondurile bănești”.

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Allen Coliban, replică pe Facebook

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. Despre acest caz a scris astăzi pe Facebook şi fostul primar al Braşovului, Allen Coliban:

Cazul FC Braşov – Steagul Renaşte. „Nu sunt acuzat, nu sunt inculpat. Încă o dată, se încearcă, prin îndoirea realității, portretizarea mea drept «hoț», «penal» sau «încă un politician corupt». Din punct de vedere procedural, este doar un demers îndreptat în civil împotriva tuturor foștilor împuterniciți ai clubului, parte din procedura de faliment, menit să determine o eventuală răspundere patrimonială din partea unora dintre ei.

Știrea de azi – aproape nimic nou. Despre situația clubului FC Brașov Steagul Renaște au existat multe articole în ultimii ani, atât cu privire la preluarea sa de către Municipiul Brașov (în 2021, la inițiativa consilierilor PNL Brașov!), cu privire la presupusa mea incompatibilitate (sesizată tot de PNL Brașov la ANI, deși îmi dădusem demisia în ziua intrării Municipiului în club), cu privire la măsurile dispuse de Curtea de Conturi etc.

Singurul element de noutate este faptul că administratorul judiciar pus de Scripcaru a decis să meargă în justiție, în CIVIL, pentru a încerca să atragă răspunderea pentru recuperarea banilor plătiți LEGAL de club pentru funcționare (salarii, participare în campionat etc.). Un dosar în care citarea mea, ca persoană fizică, și a Cameliei nu au nicio justificare legală sau statutară, ci doar una politică. Să lămurim câțiva termeni.

«Trimitere în judecată» și diferența dintre acțiunea civilă versus acțiunea penală. Sintagma folosită de presă, «trimitere în judecată», este folosită, de obicei, atunci când un procuror trimite un dosar în judecată, în penal, în baza unui rechizitoriu care identifică niște vinovați. Nu este cazul în situația de față. Aici, administratorul judiciar numit de Scripcaru, care ar trebui să facă toate demersurile aferente falimentului clubului, a făcut o listă cu toate numele care au avut legătură cu clubul, cerând instanței să decidă asupra unei eventuale răspunderi patrimoniale. Vorbim, așadar, doar despre o cerere de chemare în judecată, formulată de către omul lui Scripcaru.

Citația. Nu am primit, oficial, nicio citație din partea instanțelor de judecată. Am aflat despre aceasta din presă, care, din greșeală sau cu rea intenție, reia în titluri sintagma «trimis în judecată» fără a clarifica faptul că nu există un proces penal împotriva mea și nici nu au fost prezentate probe care să mă incrimineze în vreun fel.

«Prejudiciul». Nu a fost nici măcar un leu identificat ca fiind furat sau plătit ilegal. Toți acești bani au reprezentat sumele necesare funcționării clubului în perioada 2021-2024 – salarii pentru jucători și antrenori, participări în competiții șamd. Curtea de Conturi a reclamat probleme procedurale în felul în care acești bani au fost ALOCAȚI de către Consiliul Local către clubul în care Municipiul Brașov era membru asociat, solicitând recuperarea sumelor.

Casa bunicilor mei (menționată în unele articole). Este casa unde am domiciliul și în care mi-am petrecut majoritatea vacanțelor din copilărie. Nu este prima dată când adversarii încearcă, prin justiție, să mă atace în acest fel: un mafiot imobiliar, mână în mână cu Scripcaru, a cerut Justiției demolarea casei mele, în 2022. Am câștigat definitiv procesul, în 2024. Renovarea și mansardarea casei s-au făcut de către Camelia, din banii ei, cu facturi și acte notariale, motiv pentru care, absolut legal, a devenit noul proprietar la începutul anului 2024.

Am comunicat transparent acest lucru în declarațiile de avere.

Ce mă aștept să urmeze? Același tăvălug mediatic, alimentat periodic de la nivel politic. În plus, vor folosi toate șicanele posibile într-un astfel de proces, ca presiune suplimentară. Similar cu dosarele anterioare, în care doar pentru că am deranjat mafia locală am ajuns, la final, să depind de decizia definitivă a unui singur om (judecătorul din calea de apel) cu privire la demolarea sau nu a casei copilăriei mele, și în acest caz voi depinde de imparțialitatea și de discernământul instanțelor de judecată. În care îmi pun toată încrederea.

Nu am furat niciun ban. Cei care fură sunt cei cu care mă lupt de când am intrat în politică, în 2016. Asta să fie clar”.