Campionul – Fernando Alonso – povestea devenirii unei personalitati

Povestea pilotului spaniol de Formula 1 Fernando Alonso, noul campion mondial, este aceea a unui om nascut pentru a conduce un vehicul, iubirea pentru acest sport fiindu-i inoculata de tatal sau, care l-a sprijinit inca de la inceput in incercarea de a deveni un nume in automobilism. Tatal actualului pilot al scuderiei Renault, Jose Luis Alonso, a fost, inca de foarte tanar, un mare pasionat de karting, astfel ca i-a construit fiicei sale, Lorena, cu propriile forte, un kart si a incercat sa o introduca in competitii inca de la varsta de opt ani. Lorena, insa, nu avea sa impartaseasca pasiunea tatalui pentru viteza, astfel ca Fernando Alonso, pe atunci in varsta de numai trei ani, a „mostenit” kartul pe care tatal sau il realizase pentru sora lui. Jose Luis Alonso a adaptat kartul pentru ca acesta sa poata fi folosit de mezinul familiei. Satisfactiile nu aveau sa intarzie, micul Fernando, nascut pe 29 iulie 1981, dand dovada, inca de la inceput, de aptitudini pentru condus.
Primii pasi, in karting
„Totul a inceput ca un joc, dar la cinci, sase ani se vedea, deja, ca era mai viclean decat ceilalti copii de varsta sa”, a istorisit Jose Luis Alonso, care l-a insotit pe Fernando, din postura de mecanic, la toate competitiile in care acesta a participat pana la varsta de 12 ani. Pana in 1988, Fernando s-a „jucat” cu kartul, iar in luna iunie a acelui an a reusit sa obtina prima sa victorie, intr-o cursa organizata pe circuitul de la Pola de Laviana. „Trebuia sa construim pistele, folosind baloti de paie, pentru ca baietii sa poata rula. Am mers prin toate satele unde se organizau astfel de intreceri”, a afirmat tatal campionului. La opt ani, Fernando Alonso a castigat campionatul de karting pentru copii al Galiciei, dupa ce, in prealabil, il adjudecase si pe cel al Asturiei. In 1990 a repetat aceasta performanta, dar la categoria cadeti, in regiunile Asturia si Tara Bascilor. In 1991 lucrurile au inceput sa avanseze, deplasarile fiind deja aproape continue si din ce in ce mai costisitoare. Astfel, Fernando Alonso a devenit vicecampion al Spaniei la karting, titlu obtinut pe circuitul de la Santos de la Humosa, situat intre Guadalajara si Madrid. Apoi, in 1992, tanarul din Oviedo a luat un permis special din partea Federatiei Spaniole de Karting, gratie caruia a putut concura la categoria 100 centimetri cubi, desi, din cauza varstei, ar fi trebuit sa evolueze inca la cadeti. In 1993, sansa mult asteptata avea sa-si faca aparitia, cu o cursa desfasurata la Mora de Ebro (Tarragona). Genis Marco, proprietarul firmei Genikart, care importa motoare Parilla si sasiuri Mike Wilson, l-a chemat pe Fernando Alonso, 12 ani neimpliniti, sa dea o proba. Alonso a castigat atunci cursa, iar Marco a decis ca el sa concureze, incepand de atunci, pentru echipa sa in campionatul Spaniei. In acelasi an, Fernando Alonso a castigat competitia cu Genikart.
Invatatura si curse
In ciuda vietii sale sportive relativ aglomerate, Fernando Alonso a continuat sa fie un elev silitor. Iar atunci cand pierdea cursurile isi lua notitele de la colegi, pentru a nu ramane in urma. Asa se face ca a beneficiat si de sprijinul profesorilor, precum si de bunavointa mamei sale, care nu a avut motive sa se impotriveasca repetatelor deplasari si antrenamente. „Tata mi-a inoculat mereu niste valori si mi-a dat o educatie pentru care ii voi multumi tot timpul. Am stiut mereu sa apreciez ceea ce am avut, eforturile celor de acasa, pentru ca suntem o familie normala. Ambii mei parinti lucrau, iar o buna parte din banii castigati se cheltuiau pentru karting. Singura modalitate de a-i rasplati era sa castig cat mai multe curse, sa le dau satisfactie pe plan sportiv. A vedea figura tatalui meu de fiecare data cand invingeam era cel mai bun premiu pe care l-as fi putut primi”, a relatat Alonso. Cu toate ca nu o mai facea din postura de mecanic, tatal lui Fernando Alonso a continuat sa-si insoteasca fiul in toate deplasarile si in perioada 1993-1995, beneficiind si de sprijinul celor de la Genikart si de la IAME, echivalentul lui Ferrari in kartingul mondial. In 1994, Fernando Alonso a castigat campionatul de karting al Spaniei rezervat juniorilor, pe circuitul de la Aragon, in apropiere de Zaragoza. A avut atunci un start slab, dar nu s-a dat batut si a invins, dand dovada de o putere psihica improprie varstei sale, lucru care continua sa fie un avantaj pentru el si in prezent. Experienta acumulata in karting ii foloseste lui Fernando Alonso si in Formula 1, dand mereu dovada de faptul ca stie sa-si „gestioneze” fiecare cursa. „Nu foloseste la nimic sa fii cel mai bun vinerea, la antrenamentele libere, nici sa obtii primul loc pe grila de start, daca apoi nu mai ai o masina competitiva, fiabila pentru cursa propriu-zisa. Trebuie sa iei startul cu masina in cele mai bune conditii, pentru ca acolo acumulezi puncte”, a subliniat Alonso.
Succesul l-a costat, insa, destul de mult pe Fernando Alonso. Constient de limitele economice ale familiei si, in pofida sprijinului financiar de care beneficia din partea lui Genis Marco si IAME, Alonso a inceput, la 13 ani, sa castige bani din postura de mecanic pentru copiii de sapte sau opt ani care participau la concursuri de karting, reusind, astfel, sa acopere o parte din cheltuieli. Fernando Alonso a inceput apoi sa concureze in campionatul Italiei, ceea ce presupunea calatorii cu masina de peste 2.000 km. „Plecam joia, imediat dupa ce Fernando se intorcea de la scoala si, in timp ce eu conduceam, el dormea pe bancheta din spate. Duminica, dupa incheierea curselor, urma o noua calatorie de 18-20 de ore pentru a ne intoarce la Oviedo, iar el sa ajunga martea dimineata la scoala”, a punctat Alonso-tatal.
Din ce in ce mai multe trofee
In 1995, Fernando Alonso a participat, la Gent (Belgia), la prima sa cursa de anvergura, desfasurata pe o ploaie torentiala, si a reusit, in Portugalia, sa urce pentru prima oara pe podium intr-o intrecere internationala, ocupand locul trei la Mondialul de la Braga. In 1996 a cucerit Campionatul Mondial pentru juniori de la Gent, precum si pe cel national, la Sils, devansandu-l pe Antonio Garcia, campion mondial in 1994. In 1997 a castigat din nou numeroase competitii, printre care si campionatele Angliei si Italiei, dar a refuzat si o oferta de a pilota in Formula Campus, preferand sa-si incheie perioada de formare in karting. In 1998 a triumfat la Paris Bercy Trophy si a castigat campionatul Spaniei Inter. Tot atunci a castigat trofeul pus in joc la Parma, pe cel de la Open Ford si a fost vicecampion european la Formula A.
„Fenomenul fenomenelor”
Dupa tatal sau si Genis Marco, o alta persoana foarte importanta in cariera lui Fernando Alonso a fost Adrian Campos, fostul pilot de Formula 1 si actualul manager al ibericului. Acesta l-a observat pe Fernando Alonso la Barcelona, in timpul Marlboro Masters din 1996. Campos a fost si cel care i-a dat pentru prima oara lui Alonso sansa sa conduca, in octombrie 1998, o masina de competitie, din Formula Nissan. Adrian Campos si Marc Gene l-au insotit pe tanarul pilot la Albacete si i-au explicat cum se petrecea schimbarea. La inceput, Alonso a distrus masina in doua randuri, dar dupa numai o zi a reusit sa obtina aceiasi timpi ca Marc Gene. Atunci s-a produs trecerea lui Fernando Alonso in Formula Nissan, competitie pe care a castigat-o in 1999. A urmat apoi un an petrecut in Formula 3000, in care Fernando Alonso a ocupat locul patru in clasamentul general, obtinand o victorie la Spa-Francorchamps, dupa o cursa senzationala. Pe 13 decembrie 1999, Alonso a condus pentru prima oara un monopost de Formula 1 – o masina Minardi, pe circuitul de la Jerez. „Dimineata plouase si nu eram convinsi ca vom reusi, desi ne gandeam ca ar putea fi bine, pentru ca am fi vazut daca printre ei era vreunul care sa exceleze. Au rulat toti, iar la finalul zilei, Alonso s-a dovedit a fi cel mai rapid, cu o diferenta mare fata de ceilalti, de aproape o secunda si jumatate. In plus, se vedea ca are tot ce-i trebuie: cap, concentrare, inteligenta, iar toate acestea insumate cu talentul pot sta la baza unui mare campion”, a povestit Cesar Fiorio, fost director sportiv la Lancia, Ferrari, Ligier, Prost si Minardi. Fiorio a mentionat ca a fost impresionat inca de la inceput de Alonso: „Era la primul tur, nu mai condusese niciodata un bolid de Formula 1, ploua, iar el a trecut prin fata boxelor si a franat in acelasi loc in care o facea Barrichello. Eram speriat si am trimis sa-l opreasca. Atunci cand a ajuns la boxe m-a intrebat ce s-a intamplat si daca este vreo problema. I-am spus ca probleme ar putea avea el daca mai merge atat de repede, desi era prima oara cand pilota un monopost de Formula 1. Mi-a raspuns, insa, ca mergea incet, asa cum ii spusesem. Primind un asemenea raspuns, i-am zis doar «mergi in continuare incet». Nu a facut nici o greseala, a fost fenomenal. I-am dat apoi ocazia sa efectueze un tur rapid. Atunci cand este vorba de incepatori, este normal sa nu exceleze nici unul, pentru ca accelereaza la maximum inca de la inceput, dar Fernando si-a imbunatatit destul de mult timpul. Atunci, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-l chem pe Gabriele Rumi si sa-i spun sa-i pregateasca un contract pentru zece ani, inainte ca in Formula 1 sa inceapa sa se vorbeasca despre el si sa ne-o ia altii inainte. Aveam in fata fenomenul fenomenelor. In 40 de ani de cand ma ocup de pilotii de Formula 1 am vazut, poate, mai bine de 300, dar nici unul ca el. Este acel gen de pilot care apare o data la zece ani. Am avut ere Schumacher, Senna, Prost, Piquet, iar Alonso este, cu siguranta, un candidat la primul loc in Formula 1 pentru urmatorii zece ani”.
A doborat recordurile
In iarna 2000-2001 s-a declansat batalia pentru angajarea pilotului spaniol in Formula 1, printre „combatanti” aflandu-se si Ferrari. Castig de cauza a avut, in cele din urma, managerul echipei Benetton Renault, Flavio Briatore, unul dintre putinii care puteau sa-i ofere lui Alonso ceea ce-si dorea: un contract pe termen lung si un loc de pilot in 2001. Astfel, Alonso a semnat pe cinci ani si a fost lasat sa evolueze in acel an la Minardi, urmand ca in 2002 sa devina pilotul de rezerva de la Renault. La 19 ani, Fernando Alonso debuta in Formula 1, visul oricarui pilot. „Intr-un fel, a fost foarte bine pentru mine ca am debutat in Formula 1 la Minardi. Intr-adevar, ne lipseau 80-100 de cai putere si plecam mereu din spatele grilei, dar la Minardi nu era presiune si am putut sa invat multe despre Formula 1, fara ca lumea sa aiba mari pretentii. Toata lumea stie ca Minardi este cea mai mica scuderie din Formula 1 si nimeni nu asteapta mare lucru. Aceasta inseamna ca un loc in primii zece la o cursa este apreciat ca o victorie, atat de echipa, cat si de mass media”, a spus spaniolul. Briatore l-a adus la Renault in 2002, unde Alonso a fost pilot de teste si a invatat viata intr-o echipa de top. La mijlocul sezonului a fost anuntat titular pentru campionatul din 2003, in care urma sa-l inlocuiasca pe Jenson Button. In 2003, la a doua cursa pentru Renault, a obtinut primul loc pe grila de start a Marelui Premiu al Malaysiei, de la Sepang, devenind, la 21 de ani si opt luni, cel mai tanar pilot care a obtinut un pole-position. Pilotul spaniol a doborat recordul detinut, din 1994, de brazilianul Rubens Barrichello, care a obtinut prima pozitie pe grila de start a Marelui Premiu al Belgiei la varsta de 22 de ani si trei luni. Era inceputul unei cariere prodigioase in Formula 1, care continua cu prima sa victorie, repurtata in Ungaria, unde i-a devansat pe Kimi Raikkonen si Juan Pablo Montoya, principalii favoriti la a-l detrona pe Michael Schumacher. Mai mult, la Hungaroring, Alonso l-a depasit cu un tur chiar pe marele Schumacher. Prima victorie a spaniolului a mai insemnat un record doborat: al celui mai tanar pilot care castiga o cursa de Formula 1. La numai 22 de ani si 16 zile, Alonso a doborat recordul detinut, din 1959, de Bruce McLaren, care castigase Marele Premiu al Statelor Unite la 22 de ani si 104 zile. „Pole-position-ul din Malaysia a fost un moment foarte emotionant. Chiar mai presus de podium si de tot. Acolo a inceput totul. Victoria din Ungaria a fost, poate, mai importanta, dar in Malaysia a demonstrat ca este deja unul dintre marii piloti. Atunci a parut sa spuna «sunt aici»”, a comentat Campos. Dupa un an cu mai putine reusite, 2004, in care Alonso nu a obtinut decat trei clasari pe podium, dintre care un loc doi in Franta, a sosit momentul pentru atingerea telului suprem: titlul mondial. Cu sase victorii in primele 17 curse ale sezonului 2005 si cu numeroase alte locuri pe podium, Fernando Alonso, a izbutit la Interlagos sa obtina primul sau titlu mondial din cariera. Si, o data cu el, a doborat un record ce dainuia de 32 de ani: cel mai tanar pilot (24 ani) care castiga Campionatul Mondial de Formula 1. Precedentul „cel mai tanar pilot campion mondial de Formula 1” a fost brazilianul Emerson Fittipaldi, care, in 1972, la 25 de ani, reusea aceasta performanta.
Fernando Alonso poate parea uneori o persoana rece, pentru ca este foarte temperat in exteriorizarea sentimentelor. „Se comporta ca si cum ar sti totul. Dar bucuria lui este in interior. Presiunea nu-l afecteaza, pentru ca «inchide poarta»”, l-a caracterizat Campos pe urmasul lui Ayrton Senna si al lui Michael Schumacher. (C.P.)
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.






