VACANTA FARA PERIPETII – Prevenirea bolilor de sezon la copii: diareea si deshidratarea

Mult asteptata vara a venit, cu tot cortegiul de vacante, concedii, excursii, plimbari. De noi depinde daca aceste clipe vor fi pe deplin fericite si in cazul copiilor nostri. Ei cedeaza cel mai repede in fata ispitelor culinare, care uneori pot antrena aparitia bolilor digestive. Din multitudinea de simptome pentru care familia micutului se adreseaza medicului de familie, in acest sezon un loc prioritar il ocupa varsaturile si diareea. Frecventa ridicata a acestor imbolnaviri in prima perioada a vietii este explicata prin particularitatile tubului digestiv la sugar.
In lume, diareea ucide peste 3 milioane de copii in fiecare an. In tarile subdezvoltate sugarii prezinta 3-6 episoade diareice/an in primii 5 ani de viata. Consecinta? Malnutritia si scaderea in greutate ce pot avea implicatii pe o lunga perioada de timp. Diareea acuta infectioasa reprezinta deci, o importanta cauza de imbolnaviri si chiar de mortalitate infantila. Cauzele de aparitie a bolii diareice sunt diverse, incepand cu infectiile date de diversi germeni microbieni (shigella, e.coli, stafilococ, piocianic), sau de virusuri sau de paraziti intestinali (giardia lamblia). Alte cauze de aparitie a bolii diareice sunt reprezentate de infectii respiratorii, cum ar fi rinofaringite, otite sau de infectiile urinare, tulburarile cronice digestive, bolile infecto-contagiase, sau chiar de administrarea intempestiva a antibioticelor, fara recomandare medicala. Alaturi de aceste cauze directe de aparitie, exista si anumiti factori favorizanti, reprezentati de nerespectarea masurilor de igiena alimentara, de mediu, factorii meteorologici (caldura excesiva), etc. Un rol hotarator il are si constitutia sugarului sau a copilului mic, frecventa de aparitie a bolilor diareice fiind mai mare la copiii nascuti din mame ce consuma alcool, exces de medicamente sau care fumeaza. Acesti nou-nascuti prezinta deseori greutate mica la nastere, au un teren biologic „cu risc” si sunt mai sensibili factorilor declansatori ai bolii.

Cum putem sti daca micutul sufera de boala diareica?
Semnale de alarma:
l In primul rand se remarca sporirea frecventei, a numarului scaunelor, modificarea consistentei acestora cu cresterea in volum fata de perioada anterioara. Scaunele isi schimba aspectul, pot deveni mucoase, apoase, sau chiar mucopurulente sau sanghinolente;
1 Debutul diareei poate fi precedat de o stare de agitatie, somn nelinistit, lipsa poftei de mancare, stagnarea in greutate;
2 Senzatia de sete poate fi urmata de cresterea temperaturii „febra de deshidratare”, acestea fiind semne de agravare a bolii;
3 Ca urmare a pierderilor si tulburarilor hidroelectrolitice pot aparea si alte semnale ingrijoratoare cum ar fi: paloare, piele uscata sau deshidratata, deprimarea fontanelei si chiar modificari respiratorii;
4 Varsaturile pot insoti fenomenele digestive si pot accentua deshidratarea, inrautatind starea micutului.

Ce putem face?
Tratamentul este individualizat, in functie de severitatea bolii (pierderile lichidiene prin varsaturi sau diaree), varsta pacientului si de eventualitatea altor afectiuni asociate. In cazul formelor usoare si medii, ce nu necesita spitalizare, este necesara parcurgerea a patru trepte de tratament:
1 inlocuirea pierderilor hidroelectrolitice prin ceai de plante neindulcit si saruri de rehidratare orala;
2 realimentarea cu un produs dietetic cu foarte putina sau fara lactoza, este reprezentata in cazul sugarilor, de produse standard sau de produse din soia, ce nu contin deloc lactoza, iar sursa de lipide este vegetala. In cazul copiilor se recomanda introducerea treptata de alimente bine tolerate (mucilagiu de orez, fainoase, branza de vaci, morcovi fierti);
3 inlocuirea preparatului dietetic cu alimentul de baza (lapte adaptat sau alimentatia obisnuita a copilului) se face dupa 5-7 zile progresiv, tatonand toleranta digestiva, dupa restabilirea tranzitului intestinal. Timp de o saptamana se vor evita legumele crude, dulciurile, sucurile, fructele proaspete sau laptele dulce. Sa nu uitam ca in cazul sugarului alimentat natural, continuarea administrarii laptelui de mama scade severitatea si durata diareei.
4l medicatia antidiareica, ce vizeaza calmarea colicilor si a varsaturilor, amelioreaza motilitatea si reface microflora intestinala.
Tratamentul cu antibiotice este util doar in anumite cazuri, stabilite de medicul specialist si poate fi urmat in convalescenta, de administrarea de lactobacil, necesar pentru recolonizarea intestinala.
Fitoterapia, permisa copiilor mari, indica infuzii din flori de musetel, cimbru de cultura, menta, cat si ceaiurile antidiareice si anticolitice. Se recomanda doar urmatoarele fructe: afine, agrise, gutui, mere, iar dintre legume: ceapa, morcovul, usturoiul, urzicile si varza.
Pentru a putea identifica natura bolii, severitatea ei si tratamentul necesar, este necesar ca micutul bolnav sa fie examinat si de medicul pediatru. Semnale de alarma ce impun prezenta urgenta la spital:
5 varsta mica a bolnavului: nou-nascut sau sugar in primul trimestru de viata;
6 copilul distrofic – existand riscul deshidratarii;
l aparitia fenomenelor cardiovasculare sau neurologice (tulburari de constienta, agitatie, convulsii sau coma);
7 febra mare, vomita frecvent, este foarte insetat, nu mananca si nu bea;
8 diareea cu/fara sange, cu mai multe scaune lichide in 1-2 ore sau daca persista mai mult de 2 saptamani.

Dr. Cristina Anca Dascalescu
Medic specialist in medicina de familie
Competenta in api-fitoterapie