Mai usor cu aspartamul!

Folosit ca indulcitor, aspartamul este un ester metilic al dipeptidului L-aspartil L- fenilalanina. Este de circa 200 de ori mai dulce ca zaharul, nu contine nici o calorie, fiind de aceea preferat de cei care vor sa-si reduca sau sa-si pastreze greutatea corporala. In organism, aspartamul se descompune, in principal, in fenilalanina 50% si acid aspartic 40%.
Din pacate, utilizarea exclusiva si pe perioade lungi a aspartamului ca indulcitor poate genera reactii adverse: neurologice, cardiace, respiratorii, dermatologice. Abuzul de aspartam poate provoca de asemenea reactii neurotoxice (din cauza fenilalaninei in exces), tulburari cerebrale la copii (din cauza excesului de acid aspartic), dereglari ale glicemiei, intoxicatii cu formaldehida. Cand consumul mare de aspartam este asociat cu stari de stress accentuat, s-au raportat efecte secundare cum ar fi: tulburari comportamentale, de pilda violenta si apetenta pentru sinucidere (din cauza blocarii formarii serotoninei in creier), dureri de cap, insomnie, depresie, anxietate, tulburari ale functiei tiroidiene, crampe musculare, aritmie cardiaca, oboseala scaderea acuitatii vizuale, pierderi de memorie, tuzlburari in vorbire etc.

Pericolele din carne
Exista inca parerea des raspandita ca printre alimentele indispensabile omului sanatos se numara carnea de vita, de porc si de pasare. Fara a ne declara adversari aprigi ai consumului de carne, se cuvine sa pledam pentru moderatie sau chiar pentru diminuarea pe cat posibil a carnii din componenta meniurilor dvs. zilnice. Motive sunt mai multe.
Carnea este bogata in grasimi saturate, care nu sunt folosite imediat de organism pentru producerea energiei, ci se depun, crescand nivelul de colesterol „rau” din sange si provocand, in timp, probleme cardiovasculare. Aceste depozite de grasime sunt descompuse in organsim numai cand se epuizeaza rezervele de carbohidrati. Saliva umana nu este acida, ca a carnivorelor, ci alcalina, deci nu poate descopune eficient proteinele animale. Nici stomacul uman nu pare tocmai potrivit pentru digerarea carnii, el secretand de zece ori mai putin acid clorhidric decat al carnivorelor si avand o forma diferita. Intestinele umane sunt mult mai lungi decat ale animalelor carnivore, fapt care determina reziduurile alimentare sa stationeze mai mult in organism, in forma alterata. In acest timp, resturile provenite din carne intra in putrefactie, reprezentand o amenintare serioasa la adresa sanatatii (colita de putrefactie este doar un exemplu).
De cate ori se consuma carne, in organism se elibereaza o substanta foarte toxica, si anume acidul uric. Spre deosebire de animalele carnivore, corpul uman nu are enzima necesara descompunerii acestei substante, iar ficatul nostru poate elimina doar de 10-15 ori mai putin acid uric.
Carnea contine si alte elemente toxice pentru organismul uman, dintre care amintim:
1 reziduuri din medicamentele, hormonii si altor substante administrate animalelor crescute in sistem industrial (faina de oase etc.);
2 toxine secretate de corpul animalelor in momentul taierii;
4 bacterii si alte substante nocive, provenind din descompunerea carnii, proces ce incepe imediat dupa sacrificarea animalului.
5 aditivii alimentari cu care este tratata carnea si produsele din carne prezente in comert.
6 substantele nocive, cu potential cancerigen, care apar prin prajirea si frigerea carnii.