Ieftinirea medicamentelor, capcană mortală pentru bolnavi

Impunerea unui „mercurial” al medicamentelor de către Ministerul Sănătății, tradusă prin ieftinirea, adeseori sub preţul de producţie, a sute de medicamente, îşi arată din ce în ce mai pregnant efectele adverse: în farmacii se găsesc doar medicamente scumpe, pe care bolnavii cronic şi le permit cu greu. Mai rău, oricât ar fi dispuși să plătească pacienții pentru produsele vitale, care nu au înlocuitori, peste 100 dintre acestea sunt de negăsit.

Anul trecut, Ministerul Sănătăţii a luat decizia de a scădea preţurile la circa 1.500 de medicamente pentru boli cronice, în aşa fel încât să vină în sprijinul pacienţilor, dar bolnavii nu au beneficiat decât puţin timp de ieftinirea tratamentului, pentru că măsura a produs exact opusul celui scontat şi acesta nu este singurul efect advers. Bolnavii sunt nevoiţi să alerge mai mult pentru a obţine produsele de care aveau nevoie pentru a-şi ţine bolile sub control. Reprezentanţii producătorilor de medicamente din România au atras atenţia încă de atunci că efectul pentru pacient o să fie exact contrar celui dorit de autorităţi: nu doar că medicamentele nu se vor ieftini, ba mai mult, pacientul când se duce la farmacie, cele mai ieftine dispărând, aceeaşi reţetă costă mai mult. Medicamentele cele mai ieftine sunt cele şi care dau preţul de referinţă pentru toate cele care au aceeaşi denumire comună internaţională (DCI), adică aceeaşi substanţă activă. Pentru că nu le-au mai găsit, bolnavii au fost nevoiţi să ia alternativele mai scumpe, astfel că, paradoxal, au dat mai mulţi bani. Singurul care a făcut economii a fost Ministerul Sănătăţii, recte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Din nefericire, sunt pacienţi care nu şi-au mai găsit deloc tratamentul sau nu şi l-au mai permis şi asta i-a costat viaţa, acuză reprezentanţii pacienţilor.

Se încurajează exporturile paralele

Oficialii din Sănătate susţin şi acum că decizia trebuia luată pentru că preţurile la medicamentele din România erau şi de patru ori mai mari decât în restul Uniunii. Ba mai mult, Nicolae Bănicioiu, fostul ministru al Sănătăţii, spunea în vară că „au fost purtate discuţii şi cu CE ,şi cu partenerii externi, şi cu producătorii, asociaţiile de distribuitori, cu lanţurile de farmacii ca să nu avem deficienţe în aprovizionare”. Măsura însă a dat mai mare amploare unui alt fenomen: exporturile paralele: un producător dintr-o ţară europeană aduce în ţară un medicament, la preţul cel mai mic din Uniunea Europeană şi îl transferă unui distribuitor în vederea comercializării prin farmacii sau spitale; distribuitorul tradiţional e foarte interesat ca, în loc să continue comercializarea acestuia în România, să îl exporte într-o ţară în care preţul este cu mult mai mare. Fenomenul, estimat la peste 1,5 miliarde euro în ultimii trei ani, atinge circa 25% din piaţă. Procesul este perfect legal, dată fiind libera circulaţie a mărfurilor în UE, însă nu este deloc moral la adresa zecilor de mii de bolnavi din România care rămân în criză de medicamente, mai ales că majoritatea produselor care urmează aceste trasee sunt cele scumpe, pentru bolnavii de cancer, boli endocrine, diabet etc.

Medicamente vitale lipsesc

Astfel s-a ajuns în situaţia în care o mare parte dintre pacienţi au constatat că din farmacii lipsesc medicamente esenţiale, între care cele destinate afecţiunilor neurologice, neuropsihice, chiar şi autocoagulantele. Braşoveanca Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice (APAH), spune că a primit sesizări de la pacienţi care se plâng că nu au acces la anumite terapii: „Am semnale de anul trecut, dar acum este din ce în ce mai rău. Vreau să fie clar, nu este vorba despre medicamentele specifice membrilor asociaţiei, terapiile antivirale, ci de cele adjuvante şi, mai ales, de cele pentru alte boli pe care le au pacienţii cu hepatite virale. Chiar dacă sunt dispuşi să dea bani pe ele, nu le găsesc nicăieri. Au ajuns să le comande din Italia, Ungaria, Anglia. Este foarte grav ce se întâmplă. Sunt oameni care ar trebui să beneficieze de gratuitate şi ajung să-şi dea jumătate de salariu pe medicamente ca să le procure”.

Au murit pentru că nu şi-au mai permis tratamentul

Inclusiv oncologicele, produse gratuite, care, printre altele, erau protejate printr-un ordin de ministru, nu mai sunt de găsit. Ordinul semnat în decembrie 2014 de fostul ministru Nicolae Bănicioiu interzicea exportul medicamentelor deficitare pe piaţa românească. Actul normativ a fost valabil şase luni şi a mai fost prelungit încă şase, dar a expirat în 31 decembrie. „M-am dus din timp să-i avertizez că va expira şi să pregătească altul, dar nu au făcut nimic. Acum spun că lucrează la el. Cine ştie cât o mai dura!”, ne-a declarat braşoveanul Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (APCR) şi al Asociaţiei Bolnavilor de Cancer. „Cei de la minister şi de la Casă ne spun că nu pot obliga deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor (producătorii şi importatorii – nota red.) să facă sau să aducă atâtea medicamente câte este necesar. Dar cred că ar trebui găsită o formă de sancţionare, la reînnoirea contractelor, mai ales că un preţ este la început şi altul apare ulterior în CANAMED”.  În aceste condiţii, unii pacienţi se întorc la medicii de familie sau la specialişti să le prescrie alt tratament, iar alţii renunţă să mai ia medicaţia, pentru că nu şi-o mai permit. „Nu se găsesc medicamente pentru cancer în farmaciile cu circuit deschis. Vorbim şi de produse ieftine, dar şi de produse scumpe care lipsesc. Iar pacienţii au ajuns să scoată bani din buzunare pentru medicamente gratuite. Şi mulţi bani, câteva sute de lei lunar. Unii mor cu zile. Renunţă la medicamente, renunţă la viaţă”, adaugă Irimia.

Trei fabrici de medicamente în şomaj tehnic

Şi producătorii autohtoni de medicamente au anunţat că nu îşi mai permit să pună pe piaţă anumite produse care, odată cu reajustarea preţurilor, nu mai aduc profit. „Eu îi înţeleg, că nu poţi să produci o pastilă cu un leu şi să o vinzi cu 90 de bani, Trebuie, măcar, să îţi acoperi cheltuielile de producţie”, mai spune Irimia. Astfel s-a ajuns în situaţia în care la sfârşitul anului trecut, o listă neoficială alcătuită de medici arăta că aproape 100 de medicamente cu preţ mic, folosite de foarte mulţi pacienţi, lipseau din spitale şi farmacii. De altfel, în ultimii 7 ani, de pe piaţa din România au dispărut 900 de medicamente. Potrivit Adevărul.ro, în trimestrul IV din 2015, piaţa farmaceutică a scăzut cu 30% în vânzări şi cu 10% în volum. Iar această scădere este un efect direct al scăderii preţului la medicamente, spune Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). „Însă nu doar produsele au început să dispară de pe piaţă, pacientul fiind nevoit în multe cazuri să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi cumpăra medicamente mai scumpe. Trei fabrici de medicamente sunt în momentul de faţă în şomaj tehnic. Dacă nu sunt comenzi, nu au ce să muncească”, a precizat Damian.