BRAŞOV. Veste nesperată de la ministrul Sănătăţii

Prezentă astăzi la Braşov, Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii, a dat o veste nesperată: Braşovul va fi inclus în Programul Naţional de Acţiuni Prioritare în tratamentul intervenţional al pacienţilor cu Accident Vascular Cerebral acut (AP-AVC), după ce Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) va primi aprobarea de la minister pentru o linie de gardă permanentă pe specialitatea Neurologie. „Spitalul Clinic Judeţean Braşov a solicitat deja această linie de gardă, iar aprobarea va veni în câteva zile, pentru că vom da un ordin de ministru, astfel încât va îndeplini criteriile de includere în programul naţional”, a declarat Sorina Pintea.

Braşovul nu se regăsea iniţial este pe lista centrelor care oferă şansa la tromboliză intravenoasă, un tratament salvator în caz de AVC, din cauza unor inadvertenţe de organizare locală. Nici unul dintre cele două spitale care tratează pacienți cu AVC, respectiv Spitalul Clinic Județean de Urgență și Spitalul de Psihiatrie și Neurologie Brașov, nu îndeplinesc, în acest moment, condițiile de intrare în program. Braşovul părea să fi ratat şansa unui centru de „stroke” (atac cerebral) din cauza unor nesincronizări, a lipsei de corelare între resurse. Condiţiile ca o unitate sanitară să intre în programul care poate salva printr-o metodă simplă şi urgentă viaţa unui pacient cu AVC ar fi existenţa unui serviciu de gardă de neurologie, a unui computer tomograf funcţional şi a unui serviciu de gardă de radiologie, tote trei în regim de permanenţă. Paradoxal, Braşovul are toate aceste servicii, dar Spitalul Judeţean, care are computer tomograf, nu are acum gardă de neurologie, ci doar o „gardă la domiciliu”, medicul neurolog fiind chemat de acasă la cazuri grave, iar Spitalul de Neurologie, ce poate asigura garda, nu are computer tomograf (nu e disponibil în permanenţă). Acum, cu linia de gardă aprobată, primul care poate intra în program este SCJU. Pentru asta are nevoie de cinci medici, pe care nu este obligatoriu să-i încadreze cu normă întreagă, ci doar pentru a face gărzi, pentru asigurarea permanenţei.
În plus, când se vor termina lucrările la corpul B al spitalului, la etajul V al clădirii va fi amenajată Secţia de Neurologie care va avea 10 paturi destinate pacienţilor cu AVC.

Sorina Pintea anunţa câte un centru în fiecare judeţ 

„De la 1 ianuarie 2019 fiecare spital judeţean de urgenţă va avea un centru de «stroke» în care să fie trataţi pacienţii cu AVC”, anunţa ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, în iunie 2018, la Cursul European de Neuroreabilitare – RoNeuro Brain Days. Partea de neurologie afectează cel mai mult calitatea vieţii unor pacienţi post traumatic, adică accidente vasculare şi alte diagnostice, a spus oficialul de la Sănătate. „În primul rând ne gândeam să definim foarte clar recuperarea neurologică. Dorim să înfiinţăm aceste centre de stroke în fiecare spital judeţean, deja avem aceste 11 centre, dar pentru a le putea pune în funcţiune pe toate cele 41 pe care ni le dorim, medicii se vor pregăti la Bucureşti, într-un centru de pregătire, vom aloca resurse pentru asta. Acest program naţional sper eu că va începe să funcţioneze din plin de la 1 ianuarie. Încercăm să punem pe hârtie o colaborare foarte bună între unităţile de primiri urgenţe, servicii de ambulanţă, SMURD, astfel încât pacientul să ajungă în timp util, în trei ore, să putem să-i facem această tromboliză”, a afirmat Pintea. Ea a adăugat că în România neurologia este un domeniu încă insuficient dezvoltat, cu toate că avem vârfuri din punct de vedere profesional.

AVC-ul este în topul afecţiunilor invalidante

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Cristian Grasu menţiona că România are tot ce îi trebuie din punct de vedere al infrastructurii pentru ca toate cele 41 de centre să înceapă activitatea. „Bolile neurologice şi, în special, accidentul vascular cerebral sunt în topul afecţiunilor care produc moarte sau dizabilităţi în România. Accidentul vascular ischemic este unul dintre cei mai mari producători de dizabilitate, mai mult de jumătate din pacienţii cu un accident vascular ischemic pleacă acasă cu măcar o dizabilitate. Tot ce ne mai trebuie este o repartizare bugetară pentru cheltuielile legate de medicamente şi de materiale sanitare necesare acestui program de combatere a efectelor stroke-ului. În mod cert, vom câştiga ani de viaţă, vom câştiga ani de viaţă de calitate şi în mod cert vom face economii importante pentru bugetul României, nu doar pentru bugetul Ministerul Sănătăţii”, spune şi secretarul de stat.