BRAȘOV. Școlile își deschid porțile și fără aviz sanitar sau autorizație de securitate la incendiu

Datele furnizate de ISU Braşov şi confirmate de conducerea Inspectoratului Şcolar arată că la nivelul judeţului doar 20 dintre cele 627 clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ deţin autorizaţie. 119 nu sunt autorizate, 69 sunt doar avizate, iar pentru celelalte 419, conform unei aberaţii legislative, nu este nevoie de reînnoire, chiar dacă ultimul aviz a fost dat acum 20 de ani! În acelaşi timp, dintre cele 468 de unităţi de învăţământ care au solicitat în 2016 autorizaţii/avize sanitare de funcţionare, zece au obținut documentul condiționat, cu un plan de conformare, fiind obligate să-şi remedieze deficienţele constatate.

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a susţinut recent că doar aproximativ 6.500 de clădiri şcolare au aviz şi autorizaţie PSI, dintr-un total de peste 31.000. Întrebat ce ar sfătui părinţii ai căror copii merg la şcoală în clădiri nesigure, ministrul a răspuns: „Să nu îşi ducă copiii în şcolile respective”.
Pop nu avea însă nici măcar o estimare a şcolilor care vor avea autorizaţie de funcţionare la începutul cursurilor. În privința numărului de şcoli care ar urma să-și recupereze restanțele pe ultima sută de metri pentru a primi autorizații, ministrul a susținut că autorităţile locale ar renova în această perioadă toate clădirile pentru care lipsesc avizele şi că acest lucru s-ar întâmpla, pentru prima oară, în istoria postdecembristă: „În maximum doi ani vrem să avem toate unităţile cu autorizaţie, că nu este ritmul pe ni-l dorim. Ce nu s-a făcut 26 de ani în România, adică alocarea de sume de la bugetul de stat către primării în vederea reabilitării şi construcţiei de şcoli, noi am făcut. Acum o lună de zile, am aprobat 2.500 de proiecte pentru reabilitare şi construcţii noi de clădiri. Banii aceştia sunt în bugetele autorităţilor locale, veniţi de la Ministerul Dezvoltării. Fiecare primar îşi organizează licitaţiile pentru construcţie şi dezvoltare. Ministerul Educaţiei este proprietar doar pe clădirile de la palaturi şi cluburi. Avem obligaţia ca acele şoli fără autorizaţie să le reabilităm sau să facem altele noi”, a declarat Liviu Pop, în cadrul unei conferinţe de presă. Ministrul vorbea, de fapt,  despre cele 2.500 de proiecte finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2. Aprobate recent, cele mai multe dintre acestea vor fi finalizate prin 2020. Ministrul a mai spus că va cere situaţia exactă a şcolilor autorizate în prima zi de şcoală.

Reparaţiile şi igienizările, doar cu banii primăriilor

Că, în realitate, nu s-au dat bani de la minister pentru ca şcolile să fie cât de primitoare şi să ofere condiţii măcar decente elevilor şi profesorilor, confirmă atât vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, cât şi unul dintre viceprimarii Braşovului, Costel Mihai. De altfel, municipiul Braşov nu a primit nici un leu prin PNDL 2, pentru nici un domeniu. „Nu am primit nici un leu de la Guvern pentru şcoli, totul s-a făcut din banii municipalităţii. Vorbim de reparaţii curente, igienizări, schimbat parchet, refacerea curţilor şcolilor, cu asfaltare de terenuri de sport, alei, toaletarea vegetaţiei, deratizarea etc. La unele dintre unităţi déjà s-au finalizat, iar unde se mai lucrează se va încheia în câteva zile. Şcolile au primit banii de la Primărie şi s-au gospodărit singure, au făcut licitaţiile, au contractat lucrările. 3,9 milioane de lei s-au alocat iniţial şi unităţile care s-au mişcat repede au solicitat şi au mai primit bani la cele două rectificări bugetare”, a precizat viceprimarul. 

Doar 20 de autorizaţii de securitate la incendiu

Până una-alta, 119 clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ nu deţin în mod clar autorizaţie de securitate la incendiu, potrivit lui Ciprian Sfreja, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Țara Bârsei” Brașov. La nivelul judeţului Braşov există 627 clădiri în care funcţionează unităţi de învăţământ, a precizat Sfreja, dar numai 20 de deţin autorizaţie. Alte 69 ar avea aviz, afirmă prof. Ion Negrilă, inspector şcolar general al IŞJ Braşov. „Avizul e doar ceva premergător, tot nu au autorizaţii”, spune Sfreja. Avizul se solicită pe baza planurilor de construcție sau reabilitare, înainte de începerea lucrărilor, iar autorizația este obținută după o verificare la fața locului de către un reprezentant al ISU. Dar ce este cu celelalte 419? Sfreja a explicat că, de fapt, imobilele, inclusiv cele în care funcționează unitățile de învățământ, nu au nevoie de autorizație de la ISU decât în două situații. „Clădirile existente, cele care sunt de mulți ani, nu au nevoie de autorizație PSI. Doar cele nou date în funcțiune și cele cărora li s-au adus modificări la structură”, a punctat Sfreja. Practic, clădirile mai vechi de 1997, când s-a schimbat legislația, nu dețin autorizaţie sau avize PSI pentru că la momentul construcției nu exista nici o reglementare care să le oblige să-l solicite. Multe dintre aceste clădiri în care sunt unităţi de învăţământ sunt construcţii vechi, unde nu s-au adus modificări constructive şi nu se supun avizării şi autorizării. Concluzia ar fi că avem 119 clar neautorizate şi 488 despre care nu se ştia dacă (mai) îndeplinesc condiţiile de securitate PSI. „Acest lucru nu înseamnă însă că în acele unități de învățământ nu se respectă normele de reglementare PSI. Precizez că o situaţie de urgenţă (de exemplu un incendiu) se poate întâmpla şi în clădirile care au obţinut autorizaţia de securitate la incendiu. Este foarte important ca peste tot să se respecte regulile de apărare împotriva incendiilor”, a mai spus Sfreja. El a menţionat că inspectorii din instituție fac controale periodice prin școli, privind riscurile de incendiu, de obicei după un plan tematic, și ceea ce se verifică este existența a suficiente căi de evacuare, a unui plan de evacuare, a unui număr suficient de extinctoare funcționale, a unui hidrant, dar și dacă s-a efectuat instructajul celor care lucrează în clădirea respectivă și dacă s-au făcut exerciții de alarmare: „Inspectorii de prevenire din cadrul ISU Braşov desfăşoară periodic aceste controale şi dacă se constată nereguli se aplică sancţiuni conform prevederilor legale”.

Școli şi grădiniţe fără surse autorizate de apă!

În 11 septembrie, unităţile de învăţământ din judeţ îşi vor aştepta elevii în condiţii bune, dacă este să ne luăm după declaraţiile directorilor. Pentru a primi avizele de funcţionare, aceştia trebuie să depună la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Braşov o adresă prin care directorul instituţiei declară că şcoala îndeplineşte condiţiile pentru a primi autorizaţia. Fiecare şcoală face o solicitare pentru avizul sanitar şi depune un dosar în care există o declaraţie pe propria răspundere a directorului. După care încep controalele DSP.  „Acţiunea tematică de control în unităţi de învăţământ preuniversitar şi în cabinete medicale şcolare este dispusă de Ministerul Sănătăţii a se organiza în perioada 12 – 26 septembrie 2017, conform adresei MS 46909/22.08.2017”, a explicat dr. Lavinia Buvnariu, directorul executiv al DSP Brașov. Ea a precizat că în 2016 468 de unităţi de învăţământ au solicitat autorizaţia, documentele, cu valabilitate de un an calendaristic, expirând în noiembrie sau chiar decembrie 2017. Zece dintre unităţi, cele mai multe din mediul rural, au primit ASF cu plan de conformare, a cărui îndeplinire va fi verificată în următorea perioadă. Printre unităţile care au ASF condiţionat se află Şcoala Gimnazială „Ovid Densuşianu” din Făgăraş, conducerea fiind obligată să procedeze la igienizarea sălilor de clasă, repararea  acoperişului, schimbat de geamuri şi uşi, reparat şi zugrăvit exterior. O altă şcoală din mediu urban, Liceul Teoretic I.C. Drăguşanu din Victoria (foto), are un plan de conformare masiv: pentru corpul A, reabilitare totală şi igienizare clădire, lucrări de reabilitare şi igienizare sala de sport, inclusiv grupuri sanitare, duşumea şi reabilitare termică a sălii; extindere alimentare cu gaz metan şi montare centrală termică proprie. La corpul B, inspectorii sanitari au impus reabilitare totală instalaţie electrică, reabilitare totală şi igienizare clădire, lucrări de amenajare şi împrejmuire, reabilitare termică totală şi proiect dotare şi modernizare baza materială. Şcolile şi grădiniţele din satele aparţinând comunei Caţa, începând cu centrul de comună, au multe deficienţe de remediat. La Şcoala Gimnazială Caţa – atât la Corpul A, cât şi la Corpul B – s-a cerut reabilitare corpuri de clădiri cu asistenţă de specialitate eliberată de DSP, reabilitare grupuri sanitare, reparaţii pardosele, asigurarea alimentării cu apă potabilă a clădirii din sursă autorizată, amenajarea curţii interioare. Aceleaşi cerinţe au fost pentru Grădiniţa cu orar normal Caţa, în plus impunându-se realizarea încălzirii centralizate. Şi la Şcoala Primară Beia, Grădiniţa cu orar normal Beia, Grădiniţa cu orar normal Paloş, pe lângă reabilitare de corpuri de clădire, de grupuri sanitare, de pardosele, amenajarea curţii interioare, se repetă aceeaşi cerinţă: asigurarea alimentarii cu apă potabilă a clădirilor din sursă autorizată. În plus, la Şcoala Gimnazială Drăuşeni şi la Grădiniţa cu orar normal Drăuşeni, s-a cerut dotare cu mobilier corespunzător şi dotarea clădirilor cu uşi şi ferestre corespunzătoare, împrejmuirea curţii interioare. La Şcoala Gimnazială Hârseni, planul de conformare cuprinde montarea de grilaje la sobele de tip convector, pentru protecţia elevilor, şi impermeabilizarea pardoselilor din corpul gimnazial.