BRAŞOV. Hospice i-a învăţat pe medicii de familie să-şi îngrijească pacienţii oncologici

HOSPICE Casa Speranței – fundaţie care de 24 de ani oferă gratuit servicii complexe de paliaţie (medicina axată pe dispariţia sau ameliorarea simptomelor) – a pus la punct și a testat în ultimele 39 de luni un întreg sistem prin care medicii de familie din România dobândesc abilități și cunoștințe de bază în îngrijire paliativă spre a deveni linia întâi de sprijin pentru acei pacienţi care la un moment dat primesc diagnosticul oncologic.

Prin evenimentul organizat până mâine la Braşov, la care au fost invitați 50 de medici de familie, specialiști în paliație si reprezentanți ai autorităţilor, HOSPICE lansează ghidul de îngrijire paliativă de bază și platforma online cu mărturiile pacienților și a primilor medici de familie din România care acordă asemenea servicii, medicii care nu se limitează la scrierea unui bilet de trimitere spre oncologie, ci încep o relație mai specială cu pacientul oncologic și cu familia sa pentru a le da acestora șansa să se bucure de fiecare clipă de viață.
Toate aceste resurse au fost create de HOSPICE Casa Speranței în cadrul proiectului „Înlăturarea disparităților în accesul la servicii de bază de îngrijiri paliative în comunitate: parteneriate pentru identificarea și reducerea barierelor clinice, educaționale, legislative și economice”, derulat în perioada 1 mai 2013- 31 iulie 2016, în parteneriat cu Kantonsspital „St Gallen” din Elveția, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă (buget total: 279.700 CHF, din care 249.868 CHF contributie SRCP). Coordonator de proiect este conf. dr. Daniela Moşoiu.

„E un eveniment deosebit, suntem la momentul în care finalizăm un proiect de trei ani și trei luni, un proiect de parteneriat româno-elveţian, în care încercăm să aducem îngrijirea paliativă de bază la nivelul medicilor de familie. În cei 24 de ani de dezvoltare a serviciilor de paliație în România ne-am dat seama că serviciile de specialitate nu fac față cererii tot mai mari din partea pacienților. Și-atunci ne-am gândit la acest nivel de bază de îngrijire paliativă disponibil prin medicina de familie. Medici de familie Brașov, București, Iași și Cluj au venit aici să-și împărtășească experiențele de îngrijire a aproape 200 de pacienți.
Pentru cei care sperăm să aplice aceste îngrijiri paliative de bază în viitor, la nivelul întregii țări, am creat acest ghid pentru medicii de familie, pe care îl vor avea la dispoziţie cei care, după ce vor fi puse la punct lucrurile prin contractul cu Casa de Asigurări, vor dori să le aplice în asistenţa propriilor pacienţi de pe liste.  
Rolul medicului de familie și, în viitor, al asistentului medical este acela de a interveni în cazurile necomplexe de boli cronice progresive, în proiect au fost doar oncologice, dar vor fi incluse şi altele. În urma unor cursuri pe care le fac și a suportului pe care îl punem la dispoziție prin servicii specializate, medicii de familie vor putea asista acești pacienți cu o cu totul altă competență, nu doar banala trimitere la medicul specialist.
În ceea ce priveşte remunerarea suplimentară a medicilor, aceasta este marea provocare, faptul că, în urma acestui proiect, venim cu nişte propuneri către Casa de Asigurări, fiindcă este o supracompetență care trebuie într-un fel remunerată. Numărul pacienţilor care solicită servicii paliative este în permanentă creștere, iar serviciile specializate acoperă sub 8%”, a declarat Mălina Dumitrescu (foto 3), director de programe şi relaţii publice, Hospice Casa Speranţei Braşov.

Rezultatele proiectului:

În cele 39 de luni de proiect au fost instruiți 168 de medici de familie din București și județele Brașov, Cluj, Iași, din care 26 au evaluat nevoile de îngrijire paliativă la 286 de pacienți cu cancer, au aplicat intervenţii de îngrijire paliativă la 147 pacienți.
•    Au fost organizate în cele patru oraşe întâlniri lunare cu medicii de familie și specialiștii hospice pentru discutarea cazurilor dificile, prezentarea de studii de caz și învățarea de manevre.
•    Ghidul de îngrijiri paliative de bază include și Foaia de observație în îngrijire paliativă de bază, Fișa pentru consultația de control, precum și alte patru instrumente de evaluare, toate realizate în proiect.
•   Cinci broșuri au fost tipărite pe care medicii de familie le pot oferi pacienților. De asemenea studiile realizate în cadrul proiectului au adus foarte multe date utile dezvoltării îngrijirii paliative în România, care vor fi valorificate în articole științifice din care unele au fost deja publicate în reviste de specialitate cu recunoaștere internațională.
•    În ultimele luni de proiect au fost făcute nu mai puține de cinci propuneri legislative pentru implementarea modelului de îngrijire paliativă de bază la nivel național prin includerea acestuia în: Contractul-Cadru și în normele sale de aplicare, Planul național multianual integrat de control al cancerului, Planul regional de analiză și dezvoltarea serviciilor de sănătate, Regulamentul de organizare și funcționare a serviciilor de îngrijiri paliative în România. De asemenea a fost timisă pentru adoptare Lista medicamentelor esențiale în îngrijiri paliative.
•    Medicii de familie instruiți în proiect formează deja o rețea națională care se va extinde odată cu implementarea modelului și în alte județe. În oraşele-pilot s-au constituit mini-rețele profesionale între medicii de familie – medicii oncologi și specialiștii în paliație.
•    Medicii de familie din proiect cât și pacienții și familiile acestora, au fost intervievați, iar toate aceste mărturii video pot fi urmărite online pe www.infopaliatie.ro
•    Modelul de îngrijire paliativă de bază creat de HOSPICE Casa Speranței este deja în proces de a fi preluat și adaptat în Republica Moldova.

Încă un milion de români diagnosticaţi cu cancer până în 2030

În 5 ani, numărul bolnavilor de cancer din România care împreună cu familiile lor vor primi imediat după diagnosticare îngrijire paliativă de bază de la medicul lor de familie ar putea crește la 60.000 prin suplimentarea bugetului de asistență medicală primară, sunt convinşi cei de la Hospice.

Potrivit datelor din raportul OMS 2014, până în anul 2030 vor fi 25 de milioane de noi cazuri de cancer pe an în întreaga lume. În România cele mai recente studii (2016) estimează 1 milion de bolnavi diagnosticați cu cancer, iar specialiștii în domeniu spun că numărul medicilor oncologi de la noi din țară a scăzut la 250-300.

Îngrijirea paliativă îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi familiilor care se confruntă cu o boală incurabilă, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin identificarea precoce, evaluarea corectă şi tratamentul durerii şi al altor probleme fizice, psiho-sociale şi spirituale, este aprecierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Îngrijirea paliativă poate fi inițiată de medicul de familie, din momentul diagnosticării, în paralel cu tratamentul curativ. Inițieriea timpurie a acestui tip de îngrijire, ajută pacientul, dar și familia, prin înțelegerea și acceptarea diagnosticului, cunoșterea bolii și a schimbărilor pe care le aduce, conștientizarea faptului că simptomele pot fi tratate, alegerea în cunoștință de cauză a tratamentelor potrivite, pentru fiecare etapă și manifestare a bolii, cunoașterea drepturilor sociale și a rolului important pe care familia îl are în procesul de îngrijire. Cine ar putea să fie un „ghid” mai bun pentru pacientul care a început această „călătorie”, decât medicul de familie care cunoaște istoricul pacientului și al familiei sale?

„Sunt implicată de mai bine de trei ani în acest proiect, pentru a reuși ca serviciile de bază din paliație să fie acordate de medicii de familie. Ei au în grijă toți pacienții acestei țări și în acest fel nu ne scapă de bolnavii care ori nu se adresează serviciilor specializate, tot din cauza gravității bolii, ori pentru că nu doresc, iar legătura pe care ei o au cu medicii de familie poate să fie de foarte lungă durată. Pe lângă legătura pacient-medic de familie, să nu uităm legătura cu familia, cu aparținătorii. Medicul cunoaște mediul în care trăiește bolnavul și atunci poate oferi o îngrijire complexă nu numai a nevoilor medicale, ci și a celor spirituale, socio-economice atât de multiple și de complexe ale unui pacient aflat în situație critică și a familie sale.
Aceste servicii medicale consumă foarte multe fonduri, dacă reușești să previi anumite complicații sau să tratezi la domiciliu aceste probleme degrevezi serviciile de urgență, spitalul, de aceste cheltuieli, și atunci beneficiul este al pacientului, al sistemului sanitar, dar și al medicului de familie care reușește să-și facă meseria și să nu mai sufere de ceea ce se întâmplă acum, o deprofesionalizare a noastră, am ieși din sfera birocrației și am fi acolo lângă pacient, ori în cabinet, ori chiar la patul pacientului”, a declarat dr. Gabrela Rusu (foto 3), medic de familie la Sâmbăta de Sus.