Sănătate

Boala Parkinson, o afecțiune care nu se vindecă dar poate fi ținută sub control toată viața

  • DSC01079_268427.JPG
  • DSC01105_268430.JPG
  • DSC01099_268428.JPG
  • DSC01102_268429.JPG
 

În perioada 7-9 iunie, în Poiana Brașov s-a desfășurat conferința internațională MasterClass de Boala Parkinson, la care au participat peste 60 de medici neurologi din toată țara. Acestora li s-au alăturat patru neurologi renumiți în lume. Este vorba despre Dr. Amos D Korczyn (Israel), Dr. K Ray Chaudhuri (Marea Britanie), Dr. Peter Jenner (Marea Britanie) și Dr.Nataliya Titova (Rusia).

Organizatorii acestui eveniment de înaltă clasă în medicină sunt Centrul de Excelență pentru Bolnavii cu Parkinson, King’s College Hospital, Londra, Marea Britanie, Societatea de Boală Parkinson și Tulburări de Mișcare, Facultatea de Medicină Universitatea Transilvania Brașov.   

Temele principale abordate la Brașov s-au concentrat pe depistarea precoce a acestei afecțiuni, tratamentele inovative și abordarea multidisciplinară în ameliorarea bolii Parkinson.

Conf. Univ. Dr. Cristian Falup-Pecurariu, medic primar neurolog, Conferențiar universitar la Facultatea de Medicină, Universitatea „Transilvania” Brașov și șeful Secţiei clinice neurologie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Brașov: „La această manifestare educațională am avut în vedere, în principal, aspectul practic cu privire la pacientul cu boala Parkinson, a doua boală degenerativă ca incidență, după boala Alzheimer. În România sunt în tratament aproximativ 70.000 de pacienți cu boala Parkinson. Vorbim de o boală sporadică, în majoritatea cazurilor fără antecedente în familie, însă există un procent de 5-7% care are o componentă genetică, asta însemnând că pacientul are pe cineva în familie care a suferit de această boală care se tratează, dar nu se vindecă în totalitate. Este, mai degrabă, o afecțiune care poate fi ținută sub control, pentru a ameliora simptomele. Fiind o boală degenerativă, aceasta avansează. De cele mai multe ori, ne confruntăm cu această boală după vârsta de 60 de ani, însă sunt cazuri în care s-a pus diagnostic de boală Parkinson și la persoane de 40 de ani sau chiar mai tinere”. 

Medicul a adăugat că pacientul cu boala Parkinson poate avea probleme motorii, precum tremor, tulburări de mers, de echilibru, dar și non-motorii, respectiv tulburări la nivelul tractului intestinal (cum ar fi constipația), lipsa mirosului, depresie, insomnie, coșmaruri, scăderea gradului de independență, aspecte care trebuie gestionate foarte atent din punct de vedere medical, pentru că în timp devin foarte supărătoare.

„Atunci când noi diagnosticăm boala Parkinson, practic, 90% din neuronii care sintetizează dopamina – transmițătorul care se ocupă cu mișcarea la fiecare dintre noi – sunt pierduți. Asta înseamnă că boala a început mai devreme față de acel moment și mai bine de 10 ani”, a precizat dr. Falup-Pecurariu.

Prof. univ. Dr. Amos D Korczyn, la Universitatea din Tel-Aviv: „Trebuie să privim în ansamblu când vorbim despre boala Parkinson, atât la problemele motorii, cât și la cele non-motorii, cum ar fi cele cognitive, pentru că acești pacienți dezvoltă și suferințe mentale. Fiind o boală degenerativă, afectează creierul, care se atrofiază, ceea ce duce la tulburări de memorie, la demență”.

Prof. univ. Dr. K Ray Chaudhuri,  King’s College, Londra, Marea Britanie, expert în boala Parkinson: „Întotdeauna am fost interesat de ceea ce eu numesc «fața ascunsă» a lui Parkinson. Ceea ce trebuie să știe toți membrii familiilor cu un pacient cu boala Parkinson este că nu totul se reduce la tremor. Aceasta este doar partea vizibilă, evidentă. Sunt, însă, părțile nevăzute, precum deficiențe de memorie, depresie, insomnie, dureri diverse. Toate aceste simptome ar trebui luate în serios, pentru că trebuie ameliorate, cu ajutor medical, desigur, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Se poate face tratament personalizat”.

Nu este ușor de depistat boala Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii, dar nu imposibil, a precizat dr. Chaudhuri: „Există un drum lung de parcurs. Aceste probleme, cum ar fi simțul mirosului redus, pot apărea la oricine. Cu toate acestea, acum știm că dacă reducerea simțului nu are o altă cauză, precum un accident, o lovitură la cap sau o rinită – și, brusc, simțul mirosului a dispărut sau a scăzut și, în plus, există și o disfuncție de somn, cele două împreună fac foarte probabil ca acea persoană să contribuie la dezvoltarea bolii Parkinson”.

Prof. Dr. Peter Jenner, profesor de farmacologie la Centrul de Cercetare a Bolilor Neurodegenerative, King’s College Londra: „În primul rând vreau să vă spun că sunt foarte încântat să mă aflu în România, în fața atâtor medici tineri. La această conferință discutăm și despre cele mai bune tratamente pentru această afecțiune, pentru că avem medicamente eficiente, care reduc intensitatea tremorului, dar care, din păcate, au și efecte adverse. De aceea trebuie să discutăm cum trebuie recomandate și administrate aceste tratamente, cu responsabilitate. Sunt produse medicamentoase care, recomandate pentru tratarea simptomelor vizibile, pot afecta activitatea creierul, iar tratamentele trebuie coordonate în așa fel încât să nu supunem pacientul, fără să vrem, la riscuri”.

Conferința de presă pe această temă poate fi urmărită aici:

https://www.facebook.com/StiriOnlineBrasov/videos/2501399559870125/


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button