800.000 de pacienți cu boli grave riscă să rămână fără medicamente

123 de medicamente ar putea să dispară din farmaciile românești de la 1 iulie, ca efect al ieftinirii lor forțate, avertizează producătorii internaționali, care lansaseră semnalul de alarmă și în martie, când se pregătrea intrarea în vigoare a noului Contract-cadru din Sănătate. „Vorbim de 123 de medicamente care pot dispărea din luna iulie 2016, dintre care 28 pentru afecțiuni cardiovasculare, 19 pentru afecțiuni neurologice, șase pentru afecțiuni oncologice şi care riscă să afecteze peste 800.000 de pacienți români”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente), într-un interviu pentru Republica.

Efectele scăderii forţate a preţurilor le ştiu, de peste jumătate de an, mai ales bolnavii cardiaci şi cei diagnosticaţi cu probleme neurologice sau cancer. Multe dintre medicamentele de care au nevoie nu se mai găsesc. De la 1 iulie, se va aplica altă ieftinire obligatorie, ceea ce probabil va adânci criza. Brașoveanul Cezar Irimia, președintele Federației Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer: „În acest moment lipsesc 10-12 medicamente în patologia oncologică. Tratamente întrerupte la pacienţii cu cancer, ceea ce înseamnă recidivă sau chiar deces”.

O parte dintre medicamentele aduse în România, în ultimii zece ani, au fost retrase de pe piață, fie pentru că monitorizarea lor a adus în discuție noi parametri care au schimbat raportul risc/beneficii, fie pentru că au apărut medicamente de nouă generație, afirmă Zaharescu. Lista medicamentelor care ar putea să dispară acum din farmacii are însă o altă cauză: politica de prețuri a statului român, explică Zaharescu.

Motivele pentru care un medicament este retras de pe piață sunt diverse, spune directorul ARPIM. Cel mai frecvent motiv este acela al apariției unui nou medicament cu aceeași acțiune terapeutică, dar care generează mai puține efecte adverse şi are astfel, un profil de siguranță mai bun. Apoi sunt motivele economice, atunci când prețul de comercializare ajunge sa fie sub nivelul costurilor de fabricație. Motivul cel mai rar întâlnit, din fericire, este atunci când rapoartele de farmacovigilență si studiile care urmează lansării unui medicament pe piață indică un profil de risc ridicat pentru pacienți si atunci agențiile guvernamentale care au aprobat punerea lui pe piață decid fie lansarea unor atenționări pentru o urmărire şi mai atentă a anumitor efecte, fie chiar retragerea de pe piață. „Au existat şi situații în care producătorul unui anumit medicament a decis retragerea lui din considerente de siguranță, fără ca acest lucru să fi fost impus de vreo agenție de reglementare. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că medicamentele trebuie să fie salvatoare de vieți. Or, pentru a produce astfel de medicamente, industria nu doar cercetează și dezvoltă medicamente noi, dar trebuie să și urmărească evoluția lor pe termen lung, interacțiunea pacientului cu medicamentul, eficiența tratamentului. Acest proces se numește farmacovigilență şi are rolul de a identifica orice reacții adverse neprevăzute, de a monitoriza starea pacienților aflați sub tratament, astfel încât, atunci când apar neconcordanțe, autoritățile competente şi producătorii, după caz, să poată interveni în cel mai scurt timp”, a declarat Zaharescu.

Pentru medicamentele care se eliberează pe rețetă, România este țara care are cele mai mici prețuri la medicamente din Europa, mai spune el. Pentru medicamentele care se eliberează fără rețetă, sunt numeroase cazuri în care medicamentele au prețuri mai ridicate în România decât în alte țări, însă prețul acestor medicamente se stabilește liber pe piață și el reprezintă supapa de reglare în situația în care prețurile şi adaosurile comerciale sunt foarte strict reglementate pentru celelalte medicamente. În principiu, legislația actuală impune ca România să aibă prețul medicamentelor fixate la minimul european. „Ceea ce se pregătesc sa facă autoritățile în curând, este să le coboare chiar şi sub acest nivel prin raportarea prețului medicamentelor originale la prețul medicamentelor generice, fapt care va duce prețul fostelor medicamente originale cu 35% sub nivelul minim european. Este o reglementare impusă prin articolul 81 din OMS 75/2009 cu modificările si completările ulterioare, pe care producătorii vor fi obligați sa o respecte începând de la 1 iulie 2016. Ar putea să pară că un preț mai mic la medicamente este în folosul pacienților şi aduce economii la buget. În acest caz particular, se va întâmpla de fapt exact contrariul. Noi estimăm că sunt 123 de medicamente care sunt la risc să dispară de pe piață, deci cu un impact major asupra accesului a peste 800.000 de pacienți la medicamente, fără niciun beneficiu real pentru bugetul de stat”, subliniază Zaharescu.

Pacienții români nu pot fi tratați la nivelul celor europeni

El menționează că pacienții români nu au acces la medicamente de ultimă generație, nu se pot trata cu cea mai nouă variantă de tratament existentă pentru ei, si în fapt, ei nu pot fi tratați la acelaşi nivel cu ceilalți pacienți europeni: „Acest lucru se întâmplă deoarece nu există voința politica necesară pentru a deschide lista de medicamente compensate, în condițiile în care evoluția economică a României este constant pozitivă în ultimii ani. Au fost șase ani în care medicamente inovatoare folosite pe scară largă în Europa nu au ajuns la pacienții români. Unele dintre medicamentele care au fost în aşteptare pentru a intra pe listă au şi fost depăşite de alte inovații în medicină până să ajungă la pacienții români. În anul 2014 s-a deschis lista cu câteva medicamente noi compensate, iar în 2015 s-a continuat actualizarea listei. Dar vorbim doar de un 59 de medicamente introduse pe lisă în 7 ani, iar acestea se adresează doar câtorva mii de pacienți, față de sutele de mii de pacienți care așteaptă alte 130 de medicamente noi care încă nu au primit aprobarea pentru a intra la compensare”.

Din punctul de vedere al directorului ARPIM medicamentele vitale prezente pe alte piețe europene, dar care lipsesc de pe piața din România, sunt medicamentele de ultimă generație. Unele dintre acestea tratează afecțiuni majore oncologice, neurologice, cardiovasculare etc. Sunt apoi medicamentele care, deşi sunt înregistrate ca fiind prezente în România, nu se găsesc în farmacii din cauza politicii de prețuri care încurajează comerțul intracomunitar sau așa-numitele exporturi paralele.