[ViDEO] BRAŞOV, lăudat de ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, pentru măsurile luate privind îmbunătățirea calității aerului

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu (foto 2), a vorbit aseară, într-o emisiune TV, mai exact la Antena 3, despre cele trei municipalități din România, care sunt vizate de procedura de infringement declanșată de Bruxelles cu privire la calitatea aerului. Este vorba de Iaşi, Braşov, Bucureşti.

„În cele trei municipii în care avem procedură de infringement. Două dintre ele, Capitala și municipiul Brașov au reușit în scurt timp să implementeze toate măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului. Și acum Primăria Capitalei este în fază de elaborare a scenariilor, astfel încat scenariile să facă parte din planul de măsuri pentru calitatea aerului”, a spus Grațiela Gavrilescu.

Pe de altă parte, ministrul spune că situația este una critică în municipiul Iași, deoarece planul de măsuri a fost respins.

„Pentru municipiul Iași, situația este cea mai dezastruasă, pentru că la ora actuală au avut trei tentative de a merge cu planul de măsuri la Agenția de Protecție a Mediunlui din Iași, plan de măsiri care de fiecare dată a fost respins, pentru că acele măsuri nu au fost conforme”, a mai precizat ministrul Mediului.

Amintim că România se află în procedură de infringement din anul 2009, în faza de precontencios. București, Brașov și Iași sunt zonele în care s-au înregistrat cele mai ridicate concentrații de pulberi în suspensie (PM10) în aerul ambiental, ceea ce a îngrijorat Comisia Europeană.

De-a lungul timpului, toţi miniştrii care s-au perindat pe la Mediu au fost de acord că pentru reducerea poluării, dar şi pentru gestionarea deşeurilor sunt peste 10 măsuri care trebuie luate. Unele ţin de înnoirea parcului auto, prin programele Rabla şi Rabla Plus şi promovarea maşinilor electrice, dar sunt menţinute şi programele „Casa Verde”, respectiv „Casa Verde”.

La Brașov, valorile de poluare sunt în limitele acceptate

Într-un interviu acordat Transilvania Expres la începutul anului pe această temă, Ioana Benga, șef Serviciu Monitorizare și Laboratoar din cadrul Agenției pentru protecția Mediului Brașov ne-a declarat că orașul nostru, la ora actuală, se încadrează în valorile limită pentru sănătatea populației, admise de legislația europeană cu privire la nivelul noxelor din atmosferă.

„Din anul 2009 suntem în procedură de infringement faza precontencioasă, în care de regulă se schimbă documente cu Comisia Europeană, prin care România încearcă să demonstreze că au fost implementate măsuri suficiente pentru a reduce concentrația de pulberi în suspensie sub valorile limită și că a micșorat perioada de depășire. Până în anul 2012, pe raza municipiului Brașov au fost înregistrate multe depășiri, dar pentru că au fost implementate măsuri de reducere a concentrației de PM10 încă din anul 2010, începând cu anul 2013 au fost respectate valorilor limită la toate stațiile de monitorizare amplasate pe
teritoriul orașului Brașov. Au fost luate în primul rând măsuri de gestionare a traficului rutier și a activității șantierelor de constucție din Brașov. Totuși, o sursă importantă de poluare la Brașov este și încălzirea rezidențială, a centralelor de apartament mai exact”, a precizat Ioana Benga.

Rezultatele monitorizării concentrației de PM10 în perioada 2009 – 2016 arată că programele de gestionare a calității aerului ambiental implementate la Brașov au fost eficiente. În prezent, în ceea ce privește PM10, se respectă valoarea limită pe întreg județul (media zilnică sub 50 micrograme/mc, iar cea anuală de 40 micrograme/mc), astfel că sunt suficiente măsuri de menținere a calității aerului, nu neapărat de reducere.

Stațiile de monitorizare a calității aerului de pe raza orașului Brașov sunt amplasate pe Calea București la intersecția cu strada Soareluui (BV1), pe strada Castanilor, zona Aula Universității (BV2) (foto 2), pe Bulevardul Gării intersecție cu strada Lăcrămioarelor (BV3) și o stație se află în Sânpetru, pe strada Morii. Acestea sunt zonele cu trafic intens.

De ce suntem încă în procedura de infrigement?

Reprezentanta Agenției de Mediu Brașov ne-a explicat că raportarea la CE referitor la datele de monitorizare se face pentru datele măsurate în urmă cu doi an: „Deci, datele raportate în 2016 erau cele din 2014, pentru că așa este procedura. Pentru Brașov, începând cu anul 2013 s-a raportat respectarea valorii limită. Dar în această procedură de infrigement au fost menționate mai multe aglomerări – Brașov, București și Iași. Pentru ultimele două orașe s-au raportat în continuare depășiri ale valorilor limită. Dacă această procedură va continua, există riscul ca România să ajungă în faza contencioasă, respectiv în fața Curții
Europene de Justiție și să fim sancționați ca stat membru dacă nu se iau în continuare măsuri urgente de gestionare a calității aerului”.

Sursa citată a menționat că în România, în legea privind protecția atmosferei sunt stabilite foarte clar responsabilitățile autorităților, inclusiv în ceea ce privește mediul, administrația publică și titularii de activitate având obligații și responsabilități de gestionare a calității aerului, deci și cu implementarea măsurilor pentru reducerea poluării.

Măsuri recomandate

Pe lângă programele gândite la nivel național de reducere a poluării, respectiv Casa Verde, Rabla, perdelele vegetale și infrastructură pentru transportul electric, autoritățile locale pot aplica măsuri precum construirea de piste pentru biciclete și încurajarea cetățenilor să le folosească nu doar pentru recreere, ci și ca mijloc de transport ecologic. Ioana Benga a mai spus că putem aplica și programe care se dovedesc eficiente în alte țări, cum ar fi car sharing-ul în cazul
deplasărilor cu copiii pe drumul spre școală.

„Valorile de poluare la Brașov, cum spuneam, acum sunt imediat sub limită, dar dacă nu se iau măsuri urgente, se depășește nivelul minim acceptat. S-a dovedit că poluarea în oraș este mult mai mică în perioadele de vacanță. Astfel, părinții se pot organiza în așa fel încât să fie transportați mai mulți elevi cu aceeași mașină. Pe de altă parte, ne place sau nu ideea, va trebui să găsim alte surse de a ne încălzi, pentru că biomasa nu este o soluție chiar atât de eco precum s-a crezut. Din păcate, la acest moment, pentru încălzirea rezidențială rămâne gazul
metan o soluție, pentru că este cel mai puțin poluant din punct de vedere al particulelor, dar nu și al bioxidului de carbon”, a enumerat Benga.

O soluție bună ar putea fi încălzirea centralizată, ca sursă mare de producere a energiei la care să se implementeze măsuri de reducere a poluării. La felul în care a funcționat, CET-ul nu a fost în regulă, după cum a subliniat Ioana Benga. Alte soluții viabile ar fi centralele de cartier sau încălzirea electrică, în anumite condiții, precum și producerea de încălzire alternativă, cum ar fi energia geotermală, eoliană, panourile termosolare.

Material video: Ioana Benga, despre măsurile implementate…