[ViDEO] BRAŞOV. Dispută între sindicat şi conducerea CJ pe tema salarizării

După scurte, dar aprinse polemici, între reprezentanţii administraţiei judeţene şi liderului Sindicatului Pro Bono, Tiberiu Popa, pe marginea coeficientului de ierarhizare aplicat la noua grilă de salarizare, azi, în şedinţă extraordinară au fost votate salariile de bază pentru funcţiile publice şi cele contractuale din aparatul de specialitate al CJ Braşov.

Invitat ad-hoc la această şedinţă să-şi spună punctul de vedere, liderul sindical a afirmat că propunerea supusă votului duce la discrepanţe mari între persoanele din executiv şi conducere: „Noi am venit cu o propunere astfel încât în şapte ani să crească salariile cu 55 la sută, asta însemnând o majorare în medie de 8 procente pe an. Pare o majorare mare, dar nu este nicidecum aşa. Gândiţi-vă că aceşti oameni din adminsitraţia publică au pierdut în ultimii şapte ani la salariu destul de mult, iar inflaţia a crescut”. (vezi video 1)

Dacă unii consilieri din sală vociferau şi şi-ar fi dorit un consens între conducerea CJ şi sindicate, preşedintele CJ Adrian Veştea a replicat: „Este normal să existe o consultare cu sindicatele, dar nu ai cum să fii vreodată în consens cu ele, altfel îşi pierd aprecierea membrilor. Pe de altă parte, în perioada următoare vom regândi organigrama pentru a o adapta la necesităţile CJ Braşov, iar acest lcuru va duce la finalizarea procesului început astăzi cu privire la statul de funcţii”.

Cu privire la creşrtera salarială votată în cele din urmă, conform ordinii de zi, preşedintele CJ Braşov a argumentat: „La nivelul salarizării administraţiei publice au fost multe situaţii care nu aveau o ierarhizare reală. Au fost preşedinţi de CJ care au avut retribuţia mai mică decât mulţi dintre salariaţi, au fost primari care aveau undeva la jumătate din statul de funcţii, deşi sunt ordonatori de credite şi organizează instituţiile în fruntea cărora se aflau. Noi nu am făcut decât să adaptăm salariile, de aceea unele au scăzut, iar altele au crescut. Nu ne-am luat după celelalte administraţii publice sau consilii judeţene, ci am intenţionat ca această ierarhizare să fie corectă atât la nivelul instituţiei noastre, cât şi a direcţiilor subordoinate”. (vezi video 2)

Astfel, spre exemplu, un referent special va primi aproximativ 2.500 de lei, salariul în execuţie pentru consilier superior se ridică la circa 5.500 de lei, şeful de birou va primi cam 6.000 de lei, cel pe funcţia şef serviciu, 7.000 de lei, directorul administrativ 8.000 lei şi directorul executiv, 9.500 de lei. Preşedintele CJ are stabilit prin lege o indemnizaţie de 13.000 de lei.

Consiliul Judeţean Braşov are pe organigramă 186 de angajaţi, dar lucrează efectiv în jur de de 150, existând la acest moment un deficit de personal în câteva servicii de specialitate, potrivit informaţiilor oferite de Adrian Veştea.

Consilierul Judeţean Radul Mitric, liderul de grup al PSD Braşov din CJ a precizat: „Erau normale pretenţiile salariale, pentru că toţi angajaţii din CJ Braşov îşi compară veniturile cu cei din alte instituţii similare din ţară şi raportat la aceeaşi lege, nu din mediul privat, aşa cum s-a sugerat în şedinţă. Aici, la salariile pentru tinerii referenţi s-a avut în vedere o creştere foarte mică, puţin peste salariul minim pe economie. Acolo ar fi trebuit lucrat mai mult, pentru că sunt demotivaţi”. (vezi video 3)