Viață amară pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr din județul Brașov

Ei nu au primit subvenția pentru această cultură, iar fabrica de la Bod, nu le-a achitat decât jumătate din contravaloarea recoltei de anul trecut

Prezentă ieri la dezbaterile Colegiului Prefectural Brașov, șefa Direcției Agricole, Elena Șerban, a expus un tablou foarte sumbru al situației acestui domeniu economic la nivel județean.

Astfel, ea atras atenția asupra riscului reducerii suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr, în condițiile în care Fabrica de Zahăr Bod nu a reușit să achite decât 50% din valoarea sumelor ce ar fi trebuit să revină cultivatorilor pentru recoltele de anul trecut.
În plus, nici subvențiile pentru această cultură, care se ridică la peste 2 milioane de lei, nu au ajuns la beneficiari, deoarece actul normativ care  le reglementa a întârziat. „În prezent se caută soluții pentru ca sumele să fie virate retroactiv”, a declarat Elena Șerban.
Per total, subvențiile ar fi trebuit acordate pentru o producție de 67.000 t de sfeclă. Șefa Direcției Agricole a explicat că în aceste condiții în acest an există riscul ca suprafețele însămânțate cu sfeclă să scadă la 1.500 ha, în timp ce anul trecut au depășit peste 2.000 ha.
În schimb, directorul APIA Brașov, Ion Ciocan, a susținut că în județ fermierii nu vor renunța la culturile de sfeclă, pentru că au investit mult în utilaje: „A fost un blocaj la nivelul Ministerului Agriculturii în ceea ce privește acordarea subvențiilor, dar avem informații că sumele se vor acorda retroactiv în lunile mai-iunie”.  

Creditele au fost sistate
Șefa Direcției Agricole a menționat că mai există și alte elemente care produc îngrijorare în rândul agricultorilor: „Acciza pe motorină nu se va mai acorda în acest an și pentru persoanele fizice, ci numai pentru cele juridice, iar creditele pentru agricultori au fost sistate, în urma unei negocieri slabe cu UE. Fermierii nu mai au bani! Unele societăți au ajuns în incapacitate de plată”.
În opinia sursei citate, o soluție pentru redresarea agriculturii brașovene ar fi accesarea fondurilor europene, cum ar fi cele pentru dezvoltarea fermelor de semi-subzistență, prin intermediul programelor Planului Național pentru Dezvoltare Rurală, care se va lansa într-o nouă sesiune pe 15 aprilie.