Ucraina se declară „decepţionată”, după ce Klaus Iohannis a anulat vizita în această ţară

Ucraina se declară „decepționată”, în condiţiile în care preşedintele României, Klaus Iohannis, a anunţat că a anulat vizita prevăzută pentru luna octombrie, ca urmare a măsurii luate de autorităţile de la Kiev, care limitează cursurile în limbile minorităților naționale în favoarea limbii ucrainene, informează AFP. 

„Suntem decepționați de refuzul României de a purta un dialog între lideri și că sunt preferate declarațiile în scopuri de politică internă”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului ucrainean de Externe pentru AFP.

Noua lege a educaţiei, adoptată la începutul lunii septembrie, introduce sistemul de 12 clase și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, astfel ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV.

„Acum, vă dați seama că această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit, și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție. În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea Președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lui septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Amânarea unei vizite prezidențiale este un semnal diplomatic extrem, extrem de dur. Întâmplarea a făcut că l-am întâlnit pe Președintele Poroșenko pe holurile ONU și, normal că ne-am salutat, și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus și direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt foarte neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când a venit vorba despre românii din Ucraina”, a explicat preşedintele Klaus Iohannis, la finalul participării la cea de-a 72-a sesiune a Adunării Generale a ONU. 

Actul normativ nemulțumește autoritățile române, bulgare și ungare, care au comunități puternice în această ţară.