„Ţara lui Liviu Dragnea”

Până la urmă, nu s-au mai abţinut, au dat drumul porumbelului. Prin vocea fostului ministru Rovana Plumb, prima pe lista PSD pentru europarlamentare, apropiaţii liderului PSD ne-au spus cât se poate de explicit cum văd ei România. „PSD are cel mai bun program de guvernare din ultimii 30 de ani datorită unui lider cu viziune, un om care-şi iubeşte ţara, ţara lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD!”, a strigat, cu patos, femeia care a condus, înainte de a fi parlamentar şi ministru, Gerovital SA (fosta întreprindere de cosmetice Miraj) la faliment. Aplauze puternice, prelungite, se scandează etc., precum pe vremea „Iepocii de Aur” şi-a Marelui Cârmaci. Aplaudacii sunt, în majoritate, ca şi atunci, oameni sărmani, foarte mulţi chiar roşi de sărăcie, aduşi la miting de primari şi alţi activişti ai Partidului, pe bază de tabel. Lor li se adaugă bugetari care îşi datorează funcţiile plătite gras în primul rând – dacă nu exclusiv – carnetului de partid şi relaţilor tot de partid.

„Ţara lui Liviu Dragnea”, aşadar. O ţară pe persoană fizică, ceea ce nici Ceauşescu, nici lingăii săi n-au îndrăznit să exprime. Dar, vorba-aceea, Ceauşescu a fost un dictator smintit, pe când Dragnea, Plumb, Dăncilă, Codrin Ştefănescu, Rădulescu-„Mitralieră” sunt democraţi până-n vârful unghiilor de la picioare.

Cum arată „Țara lui Liviu Dragnea”? Plină de autostrăzi, de drumuri naționale ca-n palmă, de spitale regionale nou-nouțe și dotate la nivel mondial, având un Spital Republican, centru de excelențăcu 2.500 de paturi, parte dintr-un campus medical pluridisciplinar cu Universitate de Medicină și Farmacie, institute de cercetare, hotel de 1.200 de locuri pentru însoțitorii pacienților, baze de recuperare ș.a.m.d. Țara lui Liviu Dragnea este una reindustrializată, unde s-au redus cheltuielile Parlamentului și Guvernului, în schimb s-au făcut investiții publice masive în infrastructură. Este o țară ce oferă locuri de muncă bine plătite în companii românești puternice, una care își produce singură hrana și nu mai depinde în proporție de peste 70% de importuri de produse alimentare. O țară cu un popor educat, grație unui sistem de învățământ ireproșabil, și în care mediul de afaceri privat este privit de guvernanți ca un partener ce trebuie sprijinit, nu drept un inamic ce trebuie doborâtpe motiv că nu este controlat de Partid.

Evident, țara asta a lui Dragnea este una de hârtie, care nu prea are nimic de-a face cu realitatea. Adevărata țară a lui Dragnea are două fețe. Una este aceea a ulițelor noroioase, a WC-urilor din fundul curții, a spitalelor vechi și a infecțiilor intraspitalicești, a șoselelor ciuruite, la care „se lucrează” cu anii, fără a se vedea vreun progres semnificativ, a lipsei autostrăzilor, a oamenilor care așteaptă pomană de la stat, prin birturi sătești, dar și a celor pe care lipsa de perspective, dezamăgirea, frustrarea i-au împins să ia calea străinătății.

Cealaltă față a țării lui Dragnea este aceea șmecheriei agresive ca principiu călăuzitor în viață. O țară a politicienilor cu palate întinse pe două străzi, cu mașini de lux care nu apar în declarațiile de avere, cu prepuși mufați la banul public, cu vacanțe în țări exotice și cu mulți, foarte mulți bani de proveniență incertă învârtiți cu îndemânare de scamator.

Mai există, din fericire, o parte a României care nu este țara lui Dragnea. O puteți găsi îndeobște în Transilvania, dar a început să se mărească și dincolo de munți…