Roxana Mînzatu, explicații și în Parlamentul European despre casa din Brașov / Apreciată pentru prestația din audieri

Roxana Mînzatu, explicații și în Parlamentul European despre casa din Brașov / Apreciată pentru prestația din audieri

Roxana Mînzatu, candidata României la funcţia de vicepreşedinte pentru portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată, marţi, în Parlamentul European, fiind apreciată, dar a trebuit să dea din nou explicaţii despre legalitatea extinderii casei de la Braşov în care a crescut şi pe care a achiziţionat-o în 2009.
La finalul audierii, ea s-a declarat mulţumită, dar Manfred Weber (liderul PPE) încă mai cere lămuriri.

Eurodeputata germană Sabine Yerheyen a întrebat-o pe Roxana Mînzatu dacă şi-a cumpărat o casă şi i-a dublat suprafaţa fără autorizaţia Ministerului Culturii şi cum vede faptul că doreşte să fie validată pentru un portofoliu european, în condiţiile în care nu protejează nici măcar patrimoniul cultural din propria ţară.
Roxana Mînzatu a recunoscut că locuinţa are acum o suprafaţă de 120 mp şi trei dormitoare, dar a reiterat că imobilul nu este monument istoric şi că deţine un document de la Ministerul Culturii care atestă acest lucru.
„În două documente, unul din 2011 şi unul de ieri (luni – n.red.) emise de Ministerul Culturii se menţionează că această casă în care am locuit toată viaţa nu este un monument istoric”, le-a spus Roxana Mînzatu eurodeputaţilor.
Problema legalităţii extinderii casei din Braşov a fost abordată şi de eurodeputatul danez Hanne Dahl care a întrebat-o şi dacă este angajată în susţinerea statului de drept.
„Am fost mereu o susţinătoare a statului de drept„, a dat asigurări Roxana Mînzatu, care a afirmat în acelaşi timp că nu răspunde pentru măsurile împotriva statului de drept luate mai demult de un guvern al PSD, deşi făcea parte din partid la acel moment.

De vină ar fi „haosul din arhivele statului”

Ulterior, după audiere, Roxana Mînzatu a pus problema lipsei avizului pentru extinderea imobilului cumpărat la Braşov pe „haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România”.
Roxana Mînzatu s-a declarat dispusă să pună la dispoziţia presei documentul de la Ministerul Culturii despre care a spus în audiere că îl deţine şi care atestă că imobilul pe care l-a cumpărat la Braşov în 2009 nu este un monument istoric. Documentul menţionează că imobilul „nu este monument istoric, dar că aveam nevoie de un aviz pentru că mă aflu în centrul istoric al Braşovului”.
Întrebată dacă această discuţie privind lipsa unui aviz pentru extinderea casei sale de la Braşov în cadrul audierii reprezintă o vulnerabilitate, ea a răspuns: „din păcate”.
„Nu vreau să blamez eu haosul din arhivele şi din procedurile anumitor instituţii din România, dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Mama mea are 90 de ani şi clădirea este mai tânără decât ea. Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi, de statul român, care nu a făcut asta, nu ne-a reparat niciodată casa. Până am cumpărat-o noi ploua prin acoperiş. Am dormit cu mama mea în pat până la 17 ani, pentru că nu ne-au făcut o sobă de teracotă în una dintre camere“, a spus Mînzatu.
Ea a explicat că motivul pentru care a cumpărat casa a fost de a crea condiţii de viaţă decente, „pentru că mă căsătorisem şi eram trei adulţi în 60 mp, din care nici aceştia toţi funcţionali”.

Manfred Weber nu e lămurit

Liderul grupului Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat marţi seară, într-un comunicat, că după audierea comisarului-desemnat român Roxana Mînzatu există încă întrebări legate de proprietatea acesteia din Braşov care necesită clarificare.
„Europa se confruntă cu mari provocări în următorii cinci ani: avem nevoie de o comisie puternică şi unită gata să acţioneze şi să obţină rezultate.
Criteriul nostru în timpul audierilor este clar: trebuie să evaluăm candidaţii obiectiv plecând de la performanţa lor şi de la capacitatea lor de a face performanţă fără niciun obstacol legat de activităţile lor curente sau trecute”, afirmă Weber.
„După audierea de astăzi a comisarului-desemnat Mînzatu, există încă întrebări legate de proprietatea ei care necesită clarificare. Este important să avem o Comisie liberă de orice alegaţii şi pentru care integritatea nu este pusă sub semnul întrebării niciun moment. Avem nevoie de certitudine politică şi legală în legătură cu acest lucru”, a mai afirmat liderul grupului PPE, care este şi preşedintele formaţiunii paneuropene.
În cursul serii, eurodeputatul PNL Siegfried Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului PPE, a transmis un mesaj similar într-un briefing pentru presa română.
„Europarlamentarii din comisiile de muncă şi cultură din partea grupului PPE ne-au spus la finalul audierii că încă au întrebări de clarificat, inclusiv în ceea ce priveşte proprietatea doamnei Mînzatu şi că mâine (miercuri – n.red.) vom vom mai avea discuţii între conducerea grupului PPE şi europarlamentarii PPE din comisiile de muncă şi cultură. Acesta este stadiul în momentul de faţă”, a afirmat Mureşan.

Aprecieri din partea șefelor de comisii din P.E.

În schimb, Nela Riehl, preşedinta Comisiei pentru cultură şi educaţie (CULT), şi Li Andersson, președinta Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (EMPL) din P. E., s-au declarat mulţumite de prestaţia comisarului desemnat de România, Roxana Mînzatu, în declaraţii de presă făcute la sfârşitul audierii acesteia, marţi seara, la Bruxelles, notează Agerpres.
Nela Riehl şi-a exprimat satisfacţia faţă de „maniera clară în care Roxana Mînzatu şi-a comunicat intenţiile’” în timpul audierii de confirmare.
Potrivit lui Riehl, în timpul audierii, candidata la postul de vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, Roxana Mînzatu, şi-a exprimat „angajamentul foarte clar faţă de valori fundamentale precum egalitatea de gen şi incluziunea socială, dar şi democraţie, drepturile şi libertăţile UE”.
Nu în ultimul rând, Nela Riehl şi-a declarat satisfacţia faţă de angajamentul arătat de Roxana Mînzatu faţă de Erasmus + şi în general faţă de politica în domeniul educaţiei, în mod particular învăţarea pe tot parcursul vieţii, „ceea ce este foarte important pentru fiecare cetăţean al UE”.
La rândul său, preşedinta EMPL, Li Anderssson, a remarcat că Mînzatu a subliniat rolul puternic al dialogului social în combaterea sărăciei şi a şomajului în rândul tinerilor.
Roxana Mînzatu a fost audiată marţi după amiaza de eurodeputaţi din cele două comisii competente pentru respectivul portofoliu, CULT şi EMPL, iar alte două comisii – Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen (FEMM) şi Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) – au avut statutul de invitate la audiere.
Preşedinţii şi coordonatorii grupurilor politice din comisiile CULT şi EMPL se vor reuni pentru a evalua performanţa şi calificarea Roxanei Mînzatu.
Pe baza recomandărilor comisiilor, Conferinţa preşedinţilor (preşedinta PE Metsola şi preşedinţii grupurilor politice) urmează să efectueze evaluarea finală şi să declare audierile închise la 21 noiembrie. După ce Conferinţa preşedinţilor declară toate audierile închise, scrisorile de evaluare vor fi publicate.
Aprobarea de către eurodeputaţi a colegiului complet al comisarilor (prin majoritatea voturilor exprimate – apel nominal) este programată în prezent să aibă loc în cadrul sesiunii plenare din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.

„Cel mai complex examen al vieții mele”

Roxana Mînzatu a declarat că audierea sa din Parlamentul European a fost intensă, cel mai complex examen al vieţii ei.
„A fost o audiere intensă, cel mai complex examen al vieţii mele – trei ore, vreo 50 de întrebări. Dar la final am primit îmbrăţişări, aplauze, bănuiesc însă că trebuie să aşteptăm votul ca să-mi dau seama cum a fost”, a declarat Mînzatu pentru presa română după audiere.
Ea a mărturisit că nu ştie când să aştepte vestea privind validarea sa: „Sunt aranjamente făcute aici instituţional, nu ştiu dacă vom avea astăzi rezultatul”.
Comisarul desemnat al României a estimat că a fost complicat pentru parlamentarii europeni să discute despre joburi, drepturi sociale, educaţie şi pregătirea pentru situaţie de criză. „Am simţit în cameră că ar fi vrut cumva să aibă discuţiile separate, dar răspunsurile mele până la urmă au fost primite favorabil, aşa cum am văzut eu reacţia sălii“, a mărturisit ea.
Întrebată cum va determina părţile implicate să vină la discuţii pentru conceperea unui nou plan de acţiune privind pilonul european al drepturilor sociale, Mînzatu a afirmat că nu crede că va avea dificultăţi în a-i convinge de acest lucru.
„Trebuie să vin cu un nou plan de acţiune la anul, ca şi vicepreşedinte şi comisar. Am spus că nu voi face lucrul ăsta eu din birou şi că vreau să merg în fiecare stat membru să discut cu partenerii sociali, cu guvernele şi parlamentele, cu tinerii, cu societatea civilă şi, ca urmare a dialogului cu ei, să vedem, de exemplu, ce facem cu algoritmii folosiţi în gestionarea activităţii angajaţilor în anumite companii ş.a.m.d. Deci este vorba de un dialog care va genera un plan de acţiune pentru pilonul european al drepturilor sociale”, a explicat ea.