Roxana Mînzatu: De la aderare, PIB-ul României s-a triplat

Roxana Mînzatu: De la aderare, PIB-ul României s-a triplat

În Uniunea Europeană a început o mare dezbatere europeană despre viitorul și reforma Politicii de coeziune și a fondurlor europene după anul 2027. Ca europarlamentar al României voi fi o apărătoare a unei Politici de Coeziune care să rămână instrumentul investițional cel mai puternic finanțat din bugetul Uniunii Europene, gestionată partajat între Comisia Europeană și statul membru și care ține cont mai mult de specificul teritorial. Acestea sunt obiective pe care toți europarlamentarii social-democrați și liberali trebuie să le susținem, în familiile noastre politice europene, în instituțiile europene și în statele membre.
Noi, românii, datorăm multe ”Coeziunii”, în completarea fondurilor Politicii Agricole Comune. Pentru că a existat o politică de coeziune, am putut primi fonduri nerambursabile de peste 60 miliarde de euro, din 2007 încoace, am crescut România și am recuperat o parte importantă din decalajele de dezvoltare față de media europeană. Nu totul a funcționat optim, de multe ori ritmul a fost lent dar fără apartenența noastră europeană, economia României ar fi fost mult mai slăbită și nivelul nostru de trai mult mai scăzut. Datorită infuziei de fonduri UE, PIB-ul României s-a triplat de la aderare, ajungând la peste 324 miliarde euro, pe locul 12 în Uniunea Europeană, peste țări precum Croația, Cehia, Finlanda sau Portugalia. Astăzi, la finalul celei de-a doua generații de fonduri UE, 2014-2020, suntem la peste 97% absorbție și, pentru unele programe, vom depăși 100% absorbție. Am intrat în noua generație de fonduri, 2021-2027, cu investiții mai mature decât în exercițiile precedente, unele în etapa de șantier, care vor genera o absorbție mult mai rapidă decât în primele două exerciții financiare. Ne folosim tot mai rapid și eficient de fondurile europene.
Da, Politica de Coeziune post 2027 trebuie ”adusă la zi” si este corect ca fondurile UE primite sa fie asociate cu reformele benefice. Astfel, Uniunea se asigură că banii europeni îi asigură o mai mare competitivitate în plan global. Dar cred că unele propuneri vehiculate în mediile europene, precum preluarea în Politica de coeziune a modelului rigid al unui Plan național de redresare si reziliență, gestionat centralizat de Comisie și Consiliu, sunt riscante și pot crește, paradoxal, euroscepticismul. După douăzeci de ani de muncă în fonduri europene, în local și în capitală, în sectorul public dar și în cel privat, cred că voi putea fi o voce argumentată și puternică pentru gestiunea partajată a fondurilor UE, așa cum este și acum, cu un cuvânt egal între Comisie și statul membru privind gestiunea banilor.
La Bruxelles voi continua să fiu o promotoare a descentralizării managementului fondurilor europene, așa cum am fost și la București. In 2019, ca ministru al fondurilor europene, am lansat o premieră europeană care azi e un obiectiv important și al Comisiei Europene. Într-o Românie care nu are, încă, regiuni administrative, am propus ceva inedit și curajos: descentralizarea a peste 10 miliarde euro din fondurile europene alocate României pentru exercițiul 2021-2027, dinspre Ministerul Dezvoltării din București către cele 8 regiuni de dezvoltare, către Agențiile de dezvoltare regională, care nu sunt instituții publice. Astazi, cele opt programe de finanțare a regiunilor sunt funcționale iar drumul descentralizării acestor fonduri UE este ireversibil. În fiecare regiune de dezvoltare, se deschid săptămânal noi linii de finanțare nerambursabile pentru modernizare de drumuri judetene, pentru creșe, grădinițe, școli sau licee tehnologice, corpuri de facultate, pentru IMM-uri, startup-uri, pentru reabilitarea energetică a clădirilor publice sau a blocurilor, realizarea de parcuri sau transport ecologic, amenajarea de spații de agrement sau reabilitarea patrimoniului istoric, digitalizarea serviciilor publice sau stimularea afacerilor inovative. Reușita acestui demers curajos pe care l-am lansat în 2019 va pava, sunt convinsă, drumul atât de necesarei reforme administrative din România.
În final, aș vrea să ne reamintim că fondurile primite de la Uniunea Europeană nu sunt doar cifre ci sunt realizări concrete, investiții finalizate sau în faze avansate de execuție de care ne putem bucura, fiecare, în timp ce cutreierăm țara. Închei cu doar câteva exemple de monumente istorice iubite în întreaga Românie, care au fost readuse la viață și oferite vizitatorilor cu ajutorul fondurilor Uniunii Europene din cadrul Politicii de Coeziune, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (Regio): Restaurarea Cetății Făgărașului (21,8 milioane lei), Dezvoltarea infrastructurii Statiunii Baile Felix – Lotusul Turismului Românesc (20,77 milioane lei), Dezvoltare urbanistică și turistică în stațiunea Saturn (19,11 milioane lei), Restaurarea Palatului episcopal de la Curtea de Argeș (21,9 millioane lei), Restaurarea Castelului Corvinilor din municipiul Hunedoara (21,88 milioane lei), Reabilitarea grădinii de vară din stațiunea Amara (13, 6 milioane lei), Restaurarea Crucii de pe Caraiman – Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (16 milioane lei), Restaurarea monumentului istoric Biserica Domnița Bălașa din București (17 milioane lei), Reabilitarea „Casei Panaghia” din Babadag, județul Tulcea, spre a găzdui Muzeul de Artă Orientală (3 milioane lei), Restaurarea Cetății Râșnov – incinta de vest (16 milioane lei), Reabilitarea zonei centrale a stațiunii Băile Herculane din județul Caraș Severin (15 milioane lei), Consolidarea și refuncționalizarea Palatului Braunstein din municipiul Iași pentru a găzdui spații expoziționale, centre culturale, săli de evenimente (23 milioane lei), Restaurarea Cetății Ladislau de pe Clisura Dunării – comuna Coronini (valoare: 20 milioane lei), Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru Expozițional Corp Principal E (27 milioane lei).

Viitorul dezvoltării României prin fonduri europene poate fi decis şi de tine! Te invit să ne susții printr-un vot în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Candidez pe lista alianței PSD-PNL și vreau să fiu o voce puternică și profesionistă a României în Uniunea Europeană.

P-articol al PSD Brasov