România a preluat președinția rotativă a Consiliului Europei

România a preluat la 1 ianuarie 2019, pentru prima dată de la aderarea la UE în 2007, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de şase luni. În tot acest timp, vor fi conduse reuniunile la orice nivel ale Consiliului Uniunii Europene, ajutând la asigurarea continuităţii activităţilor UE în cadrul Consiliului. „Ștafeta” a fost preluată de la Austria, care a avut acest rol în ultimele șase luni, și va fi predată, în 30 iunie 2019, Finlandei. 

Astfel, pentru pregătirea prelării conducerii forului european, în Parlamentul României a fost constituită Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare în acest sens.

Pentru marcarea acestui eveniment, pe fațada Palatului Victoria au fost proiectate steagurile României și Uniunii Europene, precum și logo-ul oficial al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

În 10 ianuarie va avea loc la București ceremonia oficială de preluare a mandatului, eveniment la care sunt aşteptaţi să participe președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și comisarii europeni.

„În acest mandat, am încredere că România are forța și pregătirea necesare să faciliteze dialogul asupra unor dosare extrem de importante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor români și europeni: definirea bugetului Uniunii Europene post-2020, funcționarea Pieței Unice Europene și competitivitatea industriei europene, viitorul Uniunii Europene post – Brexit, aspecte legate de drepturile sociale, de agenda de securitate internă, lupta împotriva terorismului, gestionarea provocărilor determinate de migrație. Motto-ul președinției – , dovedește determinarea noastră de a contribui la menținerea unității, coeziunii și solidarității, elemente fundamentale la nivel european”, a transmis premierul Viorica Dăncilă.  

Mai multe pe site-ul dedicat: http://www.romania2019.eu/home/

Mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deţinerea, pentru prima dată, a acestei atribuţii şi organizarea, pe perioada mandatului Preşedinţiei României, a alegerilor pentru Parlamentul European. Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Preşedinţia României la Consiliul UE sunt Brexit-ul şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.

„Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

Consiliul UE este format din miniștrii celor 28 de state membre UE și se reunește în 10 formate: Agricultură și pescuit, Competitivitate, Afaceri economice și financiare, Mediu, Ocuparea forței de muncă, politică socială, sănătate și consumatori, Educație, tineret, cultură și sport, Afaceri externe, Afaceri generale, Justiție și afaceri interne, Transporturi, telecomunicații și energie. Reuniunile sunt prezidate de ministrul statului care deține președinția Consiliului UE.

Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.