Politic

Risipa alimentară cu iz contravențional și fiscal, în dezbatere printre politicienii brașoveni

 

Printre numeroasele momente de sărbătoare ale românilor, la nivel declarativ cel puțin, se numără și 16 Octombrie – Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare. Totodată, avem în curs de adoptare și o lege care sancționează aruncarea alimentelor.

Marius Coste, senator social democrat din Brașov, ne-a oferit amănunte despre aceste reglementări legislative: „În România, data de 16 Octombrie este declarată Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare, zi care a fost aprobată de Parlamentul României la data de 30 Martie 2016, prin Legea nr. 47/2016, promulgată de Președintele României si publicată în M.O. 241/01.04.2016. În această zi, culoarea specifică este galben, iar autoritățile administrației publice centrale, locale și ONG-urile pot organiza manifestări și acțiuni publice. Senatul a aprobat și legea privind combaterea risipei alimentare L458  în 18 Noiembrie 2015, lege aflată acum la Camera Deputaților spre adoptare. Această lege interzice aruncarea produselor alimentare de către agenții economici la expirarea termenului de referință și îi obligă pe aceștia să le doneze organizațiilor umanitare sau celor de protecția animalelor într-un termen rezonabil, astfel încât acestea să poată fi utilizate. În această lege sunt prevăzute și sancțiuni”.   

Astfel, pare de neînțeles declarația recentă a ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, referitoare la faptul că risipa alimentară va fi redusă abia atunci când consumatorii vor plăti alimentele la valoarea lor reală, adică atunci când vor fi reduse subvențiile, în condițiile în care în România sunt cele mai mici subvenții pentru agricultură din UE și acestea se plătesc cu întârziere.

Să crească preţul – şi acolo se va ajunge, la creşterea preţurilor – ar putea ajuta la reducerea risipei. Dacă plăteşti preţul corect pentru un kilogram de carne, fără subvenţii, sigur vei gestiona mai bine cantităţile”, a afirmat Achim Irimescu. Alte măsuri care ar putea contribui, în opinia lui, la reducerea risipei alimentare ar fi adoptarea unor reglementări fiscale, promovarea unei legi antirisipă, dar și educarea populaţiei în vederea reducerii stocurilor de alimente, cumpărând produse de calitate în cantitate mică.

Știm cu toții că actualmente, în Uniunea Europeană, fără subvenții, nu s-ar putea produce produse la prețuri accesibile pentru consumatori. Din păcate, la români s-a constatat o obișnuință în a-și umple frigiderul și, după un timp, să se constate depășirea termenului de valabilitate înainte de consum. Recunosc, și mie mi s-a întâmplat acest lucru. Deci, trebuie să ne schimbăm comportamentul alimentar”, a spus recent oficialul.

Alimentele aruncate în România reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Deşi este una dintre cele mai sărace ţări din UE, cu peste 40% din locuitori în pragul sărăciei, România se află pe locul 10, la acest capitol, din cele 27 de ţări analizate în 2015 de Eurostat. 

Senatorul PSD Marius Coste l-a combătut pe Irimescu:„Afirmațiile Ministrului Agriculturii la o anumită conferință de profil, denotă o anumiă atitudine destul de frecvent întâlnită în cadrul Guvernului Tehnocrat. Și anume, dezinteresul sau mai bine zis ignorarea legislației adoptate sau în curs de adoptare de către Parlamentul României. Noi, ca parlamentari, facem legi pentru ca inclusiv Executivul să le ia în considerare. Doar când vom conștientiza că hrana este un bun de consum care nu poate avea ca scop final aruncarea în pubelă, iar risipa alimentară este o denaturare a valorii atașate hranei, ziua de 16 Octombrie va avea o adevărată însemnătate atât pentru consumatori, cât și pentru producători. Pot să-i transmit ministrului Agriculturii că are baza legală să înceapă cu altceva în această problemă. Ar trebui să renunțe la modelul practicat de dreapta și mai nou de tehnocrații care acum guvernează, supunerea poporului român la experimente neplăcute, din nou”.

Provocați de noi la această dezbatere, și alți politicieni brașoveni și-au exprimat opiniile, folosind cam același ton.   

„O soluție ar fi donarea acestor produse”

Gheorghe Ialomițianu, deputat PNL Brașov: „Rezolvarea risipei alimentare în România reprezintă un lucru real care trebuie rezolvat cât mai urgent având în vedere pierderile financiare care se înregistrează în urma aruncării acestor produse la gunoi. Se pot găsi măsuri eficiente pentru a se evita aceste pierderi. Rezolvarea unei probleme nu se face prin măsuri care să îi afecteze pe cei mai mulți, ci prin măsuri care ar putea rezolva alte probleme cu care se confruntă societatea. De exemplu, donarea acestor produse către spitale, cantine sociale sau unele fundații și asociații umanitare concomitent cu acordarea unor facilități fiscale agenților economici care fac aceste donații. Totodată, s-ar impune și demararea unei campanii de informare a populației care să aibă drept scop descurajarea aprovizionării excesive cu alimente și stimularea pentru a face donații. Cea mai mare greșeală ar fi introducerea unei taxe care ar duce la creșterea prețurilor alimentelor, ce ar reduce în mod drastic puterea de cumpărare a persoanelor cu venituri mici. Ar fi bine ca reprezentanții Guvernului să sprijine inițiativa legislativă ce se dezbate în Parlament, care are la bază stimularea donațiilor de către agenții economici, pentru că reprezintă soluția cea mai rapida de a rezolva risipa”. 

„Este o găselniță a tehnocraților pentru a face rost de bani”

Mariana Sebeni Comșa, consilier județen PER Brașov:Cu tot respectul, domnul ministru Irimescu fie nu vorbește despre România, fie este ușor derutat. Pentru a-l ajuta să se informeze corect în legătură cu starea poporului român, îl sfătuiesc sincer pe să coboare din mașina sa luxoasă, să iasă din supermarket urgent și să intre într-un magazin alimentar de cartier, un loc în care intră cei mulți, românii care văd coșurile pline cu alimente doar la televizor, atunci când, în preajma Crăciunului, se difuzează știri din marile magazine. Atunci ar vedea și domnul ministru cum poporul, format din pensionari, din mame care trăiesc din salariul minim pe economie, din tați care încă își caută de lucru și din copii care nu au toate rechizitele cerute la școală își cumpără salamul cu felia. Cele două tone de alimente pe care românii le aruncă anual nu înseamnă nimic. Dimpotrivă, la un popor de dimensiunea celui român, este mai nimic. Dacă așa vrea domnul ministru să reducă subvențiile, dacă asta este o găselniță a tehnocraților pentru a face rost de bani, atunci să spună asta, fără, însă, a râde de un întreg popor care trăiește cu greu de la o leafă la alta. Domnul ministru spune că i se întâmplă să arunce mâncarea din frigider. Nu ne interesează felul dezastruos în care își organizează domnia sa frigiderul. Românii de rând, repet, cumpără parizerul cu felia. Românul de rând nu își permite să arunce nimic. Iar TVA-ul la alimente este, în continuare mare. Revenind la ideea ministrului tehnocrat, legea antirisipă nu e o idee rea. Dar să se aplice în ceea ce privește cheltuirea banului public de către cei care își bat joc de el și de poporul acesta”

„Nu poți compara consumul de alimente cu consumul de benzină”

Nicolae Vlad Popa, senator PNL Brașov:Este adevărat că înainte de revoluția din 1989 nu numai că nu existau subvenții, dar statul îți lua „cote” din tot ce produceai în agricultură sau zootehnie și țăranilor le era foarte greu. Astăzi, în Uniunea Europeană, se acordă subvenții în principal pentru a ține cât mai jos prețurile alimentelor și astfel să crească nivelul de trai. Afirmația ministrului este mai mult decât nefericită, pentru că nu poți compara consumul de alimente cu consumul de benzină, iar risipa trebuie combătuta prin educație și cointeresarea consumatorului. Din păcate, nu este la prima gafă și cred că trebuie să își controleze mai bine limbajul”. 

„Ministrul Irimescu greșește în mai multe privințe”

Mihai Popa, consilier județean PSD Brașov: „Agricultura europeană este subvenționată, este normal ca la fel să fie și cea românească. Și așa susținerea fermierilor din țara noastră este la cote care îi dezavanajează, în comparație cu cei din alte țări. Ministrul Irimescu greșește în mai multe privințe. O dată, pentru că își propune să educe românii prin forță prin sancțiune. În al doilea rând, pentru că nu se gândește cu adevărat la nevoile consumatoruloui autohton, așa cum nu se gândește nici la producătorul de aici. În condițiile în care mare parte din cheltuielile zilnice sunt pentru mâncare, dar nu în cantități mari, care „să umple frigiderul”, să încerci să-i sperii pe oameni cu ideile tale mi se pare de-a dreptul deplasat. Domnul ministru este autorul altor declarații mai mult sau mai puțin șocante de când este în Guvern. Mia bine s-ar ocupa de agricultură sau, dacă-i place să vorbească, să țină conferințe, dar nu din poziția de demnitar”

„Irimescu ar trebui să se bată la Bruxelles pentru fermierii români!”

Adrian Oprică, consilier local PNL Brașov: „Declarațiile Ministrului Irimescu sunt mai mult decât deplasate. Interesant ar fi fost să îl vedem pe ministrul nostru că se „bate” la Bruxelles pentru reducerea perioadei în care fermierii români să primească subvenții egale cu ale celorlalți fermieri din Uniunea Europeană. La fel de interesant ar fi fost să îl vedem pe dl Irimescu și că la 9 luni de când a preluat ministerul reușește să plătească subvențiile pe anul trecut… care nu sunt plătite nici acum, mulți fermieri având mari probleme în a mai produce. Cât despre reducerea risipei, putem considera jignitoare la adresa românilor afirmațiile domniei sale. Ori nu a mai fost de mult prin piețe și supermarket-uri, ori cunoaște realitatea din ce i se spune pe holurile Ministerului Agriculturii. Poate dumnealui își „umple frigiderul” pe care apoi îl golește contribuind la procentul de 2,55% la care făcea vorbire, aruncând la gunoi ce nu consumă, ocupat fiind cu „statul la minister”…. Nu credem că se referea la românul plătitor de taxe și impozite, la profesori sau personalul medical, la funcționarii publici sau la cei care au uneori și două locuri de muncă pentru a-și putea plăti ratele la bănci, cheltuielile cu întreținerea și care nu prea mai au din ce să-și „umple” frigiderele”.

Oprică, economist de profesie, a menționat și că din anul 2012, rata de sărăcie și excluziune socială a crescut continuu, valoarea coșului zilnic fiind din ce în ce mai mică, iar românii mănâncă din ce în ce mai „nesănătos” – produsele ieftine de la raft fiind pline de tot felul de emulgatori.

Acesta a sugerat că ar fi fost foarte bine dacă Irimescu ar fi venit în fața românilor cu alte mesaje, precum:

1. Ne preocupă să îi sprijinim pe fermierii români prin subvențiile pe care le acordăm la termen să producă hrana necesară românilor, la prețuri accesibile;

2. Am redus importurile de cartofi din Polonia, legumele din Turcia și carnea de porc din orice altă țară europeană, românii plătind pe lângă prețul produselor și transportul lor din țările de origine.

Să renunțăm la tradițiile noastre și să devenim niște „consumatori europeni exemplari”?

Și Aurelian Danu, purtător de cuvânt al PNL Brașov are un mesaj pentru ministrul Irimescu: „Este de nepermis ca un ministru al agriculturii să îi acuze pe români de risipă, să își dorească doar ca românii să consume mai puțin și la prețuri mai mari dată fiind acordarea subvențiilor. Prețurile mărite la toate produsele în acest an stimate, domnule ministru, se datorează faptului că fermierii, pentru a face față costurilor, datorită faptului că nu și-au primit subvențiile au fost obligați să le introducă în costul produselor în piață. Poate dacă ați fi reușit să vă duceți la capăt obligația de a plăti subvențiile, astăzi românii ar fi avut prețuri decente în piață. Cât despre faptul că românii își umple frigiderele și cămările dorim să îi aducem aminte că în cultura românească, omul își pune murături, congelează legume pentru iarnă, face gemuri, slănină, pastramă și altele. Nu trebuie să ne „interziceți” dvs. să facem aceste lucruri… Sau poate doriți să renunțăm la tradițiile noastre și să devenim niște „consumatori europeni exemplari”, cumpărând la iarnă roșiile din import cu 15 lei și vinetele cu 20 de lei… Ne întrebăm retoric: care este adevărul cu referitor la aceste afirmații? ce ați vrut să spuneți?”


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button