PROIECT. Bolnavii care refuză acțiunile preventive, puși să plătească tratamentul!

Liberalii propun ca cetățenii care refuză serviciile medicale de prevenție să fie obligați să plătească parțial sau integral tratamentele, în cazul în care se îmbolnăvesc. Deputații liberali Alina Gorghiu (copreședinte PNL), Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus în acest sens la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenție în sănătate. Fostul ministru al Sănătății, actualmente lider al deputaților PNL, Eugen Nicolăescu, a declarat, sâmbătă, că proiectul de lege privind prevenția în sănătate prevede ca cetățenii să fie informați, să primească gratuit aceste servicii ca un drept și o responsabilitate a statului român față de ei, dar solicită ca și aceștia să învețe să fie responsabili față de propria sănătate.

Parlamentarii PNL au depus o iniţiativă care prevede introducerea unui program naţional de prevenţie în sănătate, finanţat cu 600 milioane euro anual, românii care refuză să participe la acest program riscând să suporte ulterior costurile tratamentelor, inclusiv cei bolnavi de cancer. Proiectul stabileşte că toţi cetăţenii români au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Refuzul prevenţiei, în scris

Iniţiatorii precizează că beneficiarii pot refuza participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. „Altfel spus, (poate – n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare””, se arată în expunerea de motive.

Deputatul PNL Eugen Nicolăescu susţine, într-o declaraţie de presă remisă sâmbătă, că proiectul de lege privind prevenţia în Sănătate prevede ca cetăţenii să primească gratuit aceste servicii de prevenţie ca un drept şi o responsabilitate a statului faţă de ei, dar solicită ca şi „cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate”. „Cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor. Aceasta va fi opţiunea fiecărui cetăţean în parte după ce a fost informat şi el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulţi cetăţeni, asociaţii ale pacienţilor şi profesionale şi se vor identifica soluţiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte”, a declarat Nicolăescu.

O agenție care să risipească peste 600 milioane de euro

Potrivit propunerii legislative semnate de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual. În acest scop ar urma să fie înfiinţată Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, agenţie care se va ocupa de întocmirea programului şi de aplicarea lui. Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraţilor, a mai precizat deputatul PNL, adăugând că 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an pentru acţiunile de prevenţie înseamnă peste 600 de milioane de euro.

Pentru aplicarea legii, echipele de medici şi profesionişti în sănătate publică vor elabora norme de aplicare astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condiţiilor de logistică, condiţiilor din diverse zone ale ţării, în aşa fel încât toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de prevenţie, susțin inițiatorii.

De la aceste prevederi, apar și controversele și contestațiile. În loc de finanţarea unor programe de prevenţie şi screening, se înfiinţează o nouă agenţie – Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate (ANPS) -, cu costurile de funcţionare aferente, care va avea un buget de 600+700 de milioane de euro (minimum 10% din fondurile publice destinate sănătăţii, garantat 0,5% din PIB), conform Art. 6 alin. (4). Cu acești bani, Agenția va face educație sanitară generală, conform art. 8, alineatul 1, „promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate” (lit. a), „analiza, evaluarea şi monitorizarea riscurilor pentru sănătate” (lit. b), „prevenirea şi depistarea precoce a bolilor cronice” (lit. e), „activităţi de comunicare” (lit. g). dar şi va promova vaccinarea. Nicăieri nu se vorbeşte despre screening. În cazul în care persoana refuză participarea la acţiunile de prevenţie – care pot fi şedinţe, consfătuiri, promovări, împărțiri de fluturași, simpozioane, nu mamografii sau investigații RMN – suntem pasibili de plată, parţial sau în totalitate. Ca aproape orice lege românească, şi aceasta este foarte vagă, permiţând interpretări şi abuzuri.

Marea problemă a proiectului este că se înființează o instituție nouă, parazită, cu atribuții de prevenție. 20 de articole din cele 28 ale legii reglementează înființarea și organizarea acestei ANSP. Consiliul va avea 11 membri, dintre care cinci numiți politic. Autoritatea este autonomă, aflată sub coordonarea Guvernului şi nu sub cea a Ministerului Sănătăţii. Premierul va putea oricând să demită conducerea. Așadar, încă o agenție pentru sinecuriștii de partid. ANPS nu are nici un fel de rost câtă vreme statul are deja instituții cu atribuții în acest domeniu. Sau instituțiile actuale nu își fac treaba, dar asta nu pare să fie o preocupare. De fapt, în doar 30 de zile de la numirea politică a Consiliului, Agenția preia de la Ministerul Sănătății direcțiile de sănătate publică, cu personalul şi cu tot patrimoniul acestora, pe linie de prevenţie. Tot în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, legea devine aplicabilă, deși normele metodologice au termen de emitere 90 de zile. În textul legii nu se spune cât va costa agenția asta. Câte sute (sau mii) de angajați va avea? Ce vor face? Legea este făcută, de fapt, pentru înființarea unei noi agenții, ca și când nu aveam destule plătite din bani publici. Există în lege un articol care obligă Agenția să colaboreze cu „orice”ONG, deci se vor găsi suficiente organizații care să ceară și să primească „conform legii” colaborarea pe bani publici.

Reacții vehemente

Proiectul liberalilor a stârnit vii dispute în mediul online, cele mai multe comentarii fiind critice: „Majoritatea cancerelor sunt diagnosticate în stadii avansate, chiar dacă pacienţii au făcut frecvente controale medicale de rutină. Pacienţii cu afecţiuni neoplazice care ar fi putut fi diagnosticate în stadii incipiente sunt predominat cei cu cultură medicală precară, în special din mediul rural, preponderent cu stare materială la limita subzistenţei. Proiectul doamnei politician exact lor li se adresează. «Să le luăm şi zahărul din ceai!»”, spune medicul Răzvan Constantinescu. „Plătesc accize de mă rup pentru fiecare păcat de-al meu: 20 lei/zi la tutun, 30 lei/zi la whisky (accize care se duc la Fondul de Sănătate -nota red.). De banii ăștia cred ca am dreptul, dacă Doamne ferește pățesc ceva, să ma trateze. Sau, să-mi dea banii de pe accize înapoi și nu numai că îmi plătesc tratamentele medicale, dar îmi rămâne și de-un BMW”, a comentat altcineva.

„Există într-adevăr ţări în care compania de asigurare medicală (privată) la care plătești te penalizează dacă nu faci anumite analize şi controale anuale. Dar acolo compania şi medicul de familie impun un plan şi trag efectiv de tine, te cheamă la respectivele controale”, spune un alt internaut. Nu e cazul la noi, unde sistemul de asigurări este prost gândit, ca unul „social”, dimensiune pe care nu și-o poate îndeplini. Sistemul naţional de sănătate nu face faţă cu actuala infrastructură pentru realizarea acestor programe, respectiv investigaţii. Pacienţii în România, chiar şi cei diagnosticaţi „fără timp disponibil”, sunt puşi pe liste de aşteptare. Mai mult, proiectul oferă pretexte pentru blocarea accesului asiguraţilor la tratamentele gratuite din programele naţionale existente.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege este neconstituţional. Art. 34, alin (1) din Constituţia României: „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”.
Alte comentarii sunt mai vehemente: „Doamnă Alina Gorghiu, eu am fost o mamă obsedată, i-am făcut fiicei mele zeci de investigații. Nici urmă de cancer, el a apărut brusc la 13 ani, direct în stadiu IV”, spune o mamă care și-a pierdut copila în urma cancerului recidivat.

„Eu îmi fac analize complete la fiecare 6 luni. La același interval mergeam la control la nefrolog și la hepatolog… într-o zi aveam analizele perfecte, la 10 zile după eram internat la urgență aproape în comă, cu creatinina 18 și ureea 500 din senin, fără să banuiesc (repet, cu 10 zile înainte analizele erau ok)… de atunci sunt pe dializă…”, a comentat alt internaut.

Proiectul are și alte scăpări, care deschid calea spre abuzuri: „Nu există nici un alineat de lege care să rezolve următorul caz: O bătrână singură, izolată în casă, în vârful Apusenilor (sau în mijlocul Bucureștiului) care nu se poate deplasa din motive medicale sau din cauza sărăciei pentru a face analizele alea fancy pe care le vrea statul. Ce facem cu ea?”, a notat un utilizator Facebook.