Prezidențiale 2024. Când am putea merge din nou la vot

Prezidențiale 2024. Când am putea merge din nou la vot

După ce Curtea Constituțională a decis, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, procesul electoral urmează să se reia în integralitate. Astfel, candidații urmează să se înscrie pe liste, din nou, și să treacă prin procesul de validare de la Biroul Electoral Central. „În temeiul art.146 litera f din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024. Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, a decis Curtea Constituțională.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României.

Motivarea acesteia este aici.

În ce constă perioada electorală pentru prezidențiale

Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea tur era programat pentru duminică, 8 decembrie. După anunțul oficial CCR, Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea președintelui României și, în acest context, procesul electoral se reia cu toate acțiunile necesare, de la înscrierea candidaților, la reluarea campaniei de strângere de semnături și validarea acestora de către BEC.

Perioada electorală este intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului, privind stabilirea datei alegerilor, şi data începerii campaniei electorale, campania electorală propriu-zisă, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor şi publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. (art. 119 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare)
Guvernul trebuie să stabilească un calendar care să includă fiecare etapă.

O luăm așadar de la zero, ceea ce înseamnă că o nouă rundă de alegeri prezidențiale ar putea fi organizate cel mai devreme peste aproximativ trei luni, conform legii, dat fiind că trebuie constituit Parlamentul și instalat un nou Guvern.
În primul rând, Guvernul va trebui să stabilească o nouă dată a alegerilor în așa fel încât să permită desfășurarea tuturor activităților preelectorale. Ăsta e primul pas. Apoi, începe perioada electorală cu 60 de zile înainte de data alegerilor. Principalele repere pentru debutul acestei perioade sunt alegerea Biroului Electoral Central și alegerea președintelui BEC dar și alegerea birourilor electorale județene.

Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor. Odată cu candidatura, prezidențiabilii trebuie să depună și listele cu cel puțin 200.000 de semnături de susținere strânse în prealabil.
După validarea candidaturilor, urmează campania electorală care începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor și se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor, la ora 07:00.

În sfârșit urmează primul tur al alegerilor, și dacă niciun candidat nu obține majoritatea voturilor, atunci primii doi clasați vor trece în turul II care se va organiza după două săptămâni. Având în vedere toți acești pași, specialiștii estimează că o nouă rundă de alegeri prezidențiale ar putea avea loc cel mai devreme la începutul lunii martie.

Iohannis rămâne în funcție

Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, potrivit Constituției României, Art. 83.
Pe de altă parte, preşedintele țării îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

Astfel, Klaus Iohannis rămâne în funcție.