„O politică de proști”

„La ce bun să-nveți atât limba româna? / O vorbești cursiv de la doi ani…/ Nu exagera/ nici cu matematica:/ S-o știi numai cât să nu te-ncurci la bani…// Ah, ce frumos/ Viitorul luminos/ li se-arată celor idioți/ Deci fii supus/ față de cel mai sus pus/ Nu uita că țara te vrea prost!”. Așa cântau, acum mai bine de 20 de ani, cei de la „Sarmalele reci”. Din nefericire, versurile acestea își păstrează întreaga actualitate, ba chiar pare că lucrurile merg din rău în mai rău și în privința Educației. Iată, deunăzi, la simularea evaluării naționale (clasele a VIII-a), doar circa 47% dintre elevi au obținut note de 5 sau peste. 30,2% dintre aceștia au medii între 5 și 5,99, iar 27,3% – între 6 și 6,99. Situația cea mai gravă s-a înregistrat la matematică, unde numai 33,1% dintre elevi au reușit să ia 5 sau mai mult. Din 170.232 de elevi care au participat la aceste examene, doar 48 le-au încheiat cu 10.

Demn de menționat este că pentru prima dată, notele nu au fost afișate, fiind secretizate printr-o „circulară” a Ministerului Educației, ele putând fi trecute în catalog doar la solicitarea scrisă a elevului!

Anterior, probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din cadrul examenului naţional de Bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2018) s-au desfășurat în perioada 12-22 februarie 2018, adică înainte de încheierea anului școlar și, deci, înainte ca elevii să fie declarați absolvenți! Păi, în condițiile astea, n-ar fi de mirare ca la anul să dea Bac-ul și elevii din clasele a X-a, să scape de-o grijă! Degeaba li s-a arătat guvernanților Legea educației, mai precis prevederea din alineatul 2 al articolului 77, conform căreia Bacalaureatul (din care fac parte amintitele evaluări) poate fi susținut numai de absolvenții de liceu și li s-a explicat că un elev din ultimul an nu are cum fi absolvent în februarie. Cei de la minister au scos imediat asul din mânecă, invocând alt articol de lege, care spune că aceste evaluări pot fi organizate și pe parcursul semestrului al II-lea! Ce lege e asta în care un articol se bate cap în cap cu următorul nu mă întrebați, că mi-am propus să nu mai vorbesc urât.

În definitiv, nici n-ar trebui să ne mirăm prea tare. Doar trăim într-o țară în care prim-ministrul discută despre „criza de imunoglobină”, „taxa claudbec”, „menegement”, „persoane cu dezabilități”, „chestiuni premordiale” și plasează cu nonșalanță India și Pakistanul în Uniunea Europeană. Doar trăim într-o țară în care un ministru se întreabă candid de ce oare femeia nu poate fi motostivuitor, iar altul – da, cel al Educației! – vorbește așa: „repercuRsiuni”, „să tai pamblica”, „este important ce spun studenții, noi l-am făcut pentru el”, „le sunt interzise accesul la o astfel de finanțare”, „în prima treime a promoției care au terminat”,  „această ținut binecuvântat”, „această transfer”, „moldoveni și celălanți cetățeni” ș.a.m.d.

Ce guvernare să asigure asemenea inși, ce politici publice să gândească și să aplice, la ce să ne așteptăm de la ei? Că, vorba „Sarmalelor Reci” (să închei tot cu un citat de-al lor): „Azi prostia e un zid/ Azi prostia e-n partid/ Căci politica de găști/ E-o politică de proști”.