Institutiile publice brasovene ignora unele masuri anti-coruptie

Institutiile publice brasovene nu si-au adaptat regulamentele de ordine interna in conformitate cu Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentantii Asociatiei Pro Democratia Brasov in urma monitorizarii modului de aplicare a actului normativ amintit.
Precizam ca aceasta lege incurajeaza functionarul public sau angajatul contractual dintr-o institutie publica sa sesizeze orice incalcare a legii, protejandu-i de eventuale efecte, respectiv sanctionare sau destituire. „Legea 571 prevede ca, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare, autoritatile, institutiile publice si celelalte unitati bugetare sa isi puna de acord regulamentele de ordine interioara cu prevederile acesteia. Noi am adresat celor 30 de institutii monitorizate cate o cerere in baza Legii privind liberul acces la informatii publice, prin care am solicitat o copie a regulamentului de ordine interna, pentru a vedea in ce masura s-au conformat si incurajeaza deconspirarea actelor de coruptie”, a declarat coordonatorul de proiecte APD, Denisa Iancu.

„Nepasare… pe bani publici”
Doar 15 institutii au transmis ulterior reprezentantilor APD o copie a regulamentului, printre care Primaria, Prefectura, Casa Judeteana de Pensii, Parchetul de pe langa Tribunal si Departamentul National Anticoruptie, dar in aceste documente nu exista nici o referire la prevederile Legii 571/2004. In schimb, pentru Casa de Asigurari de Sanatate, Inspectoratul Teritorial de Munca si Oficiul Judetean de Cadastru, cererea APD nu era o informatie de interes public. Au existat si institutii care nu au raspuns solicitarii, respectiv Inspectoratul Scolar Judetean, Directia Generala a Finantelor Publice si Inspectoratul de Politie al Municipiului Brasov.
„Faptul ca nu exista nici o institutie care sa-si fi adaptat regulamentul in conformitate cu Legea 571 ne sugereaza nepasarea sau necunoasterea legii pe bani publici, deoarece fiecare institutie are cel putin un jurist. In plus, ar putea fi si o complicitate la actele de coruptie, pentru ca aspectele care ar putea fi relevate in cazul transparentizarii ar expune oprobiului public conducatorii institutiei. Oricare din cele doua motive nu face decat sa conserve coruptia generalizata, corect perceputa de cetateni, coruptie care plaseaza Romania in Africa sau Asia Centrala”, a adaugat Denisa Iancu.