Hotarare – UDMR facut K.O.

Reprezentantii UDMR au avut ieri de inghitit un hap foarte amar. Plenul Senatului a respins proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale, principalul obiectiv al acestei formatiuni politice. Situatia contabilizata a votului arata ca in favoarea proiectului de lege s-au pronuntat numai 43 de parlamentari, 2 s-au abtinut, iar majoritatea celor prezenti, respectiv 63 de senatori au votat impotriva.
Decizia a venit pe ultima suta de metri, pentru ca daca votul nu ar fi fost finalizat ieri, proiectul ar fi trecut la Camera Deputatilor prin procedura aprobarii tacite.
De altfel, senatorii s-au pregatit ieri pentru o zi de munca grea si lunga. Pe ordinea de zi figura, pe langa acest proiect de lege, si dezbaterile privind regulamentul celor doua Camere ale Parlamentului. Poate ca sedinta nu ar fi avut nimic spectaculos daca ziua de ieri nu ar fi reprezentat si termenul legal dupa care proiectul ar fi fost considerat ca fiind aprobat tacit in Senat. Potrivit normelor legale, in cazul in care parlamentarii nu si-ar fi acordat votul final pentru acest act pana la expirarea termenului, acesta va fi fost transmis la Camera Deputatilor in forma aprobata de Guvern. Din acest motiv, senatorii s-au pregatit pentru o lupta contra cronometru pentru ca pana la orele 24.00 sa ajunga sa dezbata cele 63 de articole ramase neanalizate. De altfel, parlamentarii Aliantei au solicitat opozitiei sa isi retraga o parte din amendamente pentru a se putea incadra in timp cu dezbaterile.

„Propuneri la limita prevederilor constitutionale”
Acest proiect de lege a nascut inca de la momentul in care a fost depus spre analiza in Parlament numeroase controverse. Dupa cum are de asteptat cei mai aprigi adversari ai legii au fost membrii PRM, dar in timp au aparut voci contra si din randurile PSD, si chiar ale partenerilor de coalitiei ai UDMR, respectiv din PNL si PC, care au catalogat propunerile UDMR ca fiind „la limita prevederilor constitutionale”.
Reprezentantii UDMR au incercat in repetate randuri sa isi impuna punctul de vedere, sustinand ca este vorba doar de o lege-cadru care reglementeaza rolul minoritatilor nationale ca factori constitutivi ai statului roman. De altfel, acest articol al legii a fost deja aprobat de plenul Senatului. De asemenea, membrii UDMR au precizat ca se are in vedere legiferarea unor drepturi, care erau deja incluse in unele acte normative, cum ar fi dreptul de a utiliza limba materna in institutiile publice si in justitie sau functionarea organizatiilor minoritatilor. Aspectul novator al legii, asa cum au sustinut membrii UDMR, se referea la conceptul de autonomie culturala, care urma sa permita organizatilor minoritatilor nationale sa decida asupra modificarilor din structura invatamantului in limba materna sau din institutiile culturale de profil.
La randul lor, opozantii proiectului au sustinut ca se doreste infiintarea unor structuri administrative care sa dubleze institutiile statului, respectiv Consiliile Nationale ale Autonomiei Culturale, si ca li se va impune functionarilor publici care activeaza in judetele cu populatie majoritar maghiara sa cunoasca limba maghiara.
Critici acerbe au venit si din partea unor organizatii maghiare, care au acuzat UDMR ca doreste sa devina unicul factor de decizie la comunitatii maghiare si ca refuza dialogul cu celelalte minoritati. De altfel, unul dintre cele mai controversate articole pentru reprezentantii minoritatilor este cel privind infiintarea unui Departament pentru Relatii Interetinice care trebuie sa isi dea avizul pentru ca minoritatea respectiva sa poata participa la alegeri. Aspecte de ordin formal au criticat si o serie de institutii europene, cum ar fi Comisia de la Venetia, care desi a avizat pozitiv proiectul a precizat ca exista loc de unele imbunatatiri.
Ceea ce a starnit insa revolta UDMR nu au fost reprosurile PRM sau ale organizatiilor maghiare, ci incercarea de introducere a unui amendament, care s-a transformat ulterior intr-o initiativa legislativa a conservatorilor, prin care se stabilea acordarea de drepturi similare minoritatilor pentru cetatenii romani din judetele cu o populatie preponderent maghiara. „Este o aberatie legislativa! Se induce ideea ca romanii pot fi minoritari in propria tara”, au sarit in sus udemeristii.

UDMR a fost acuzat ca incearca promovarea legii „pe usa din dos”
Pe langa numeroasele reprosuri aduse textului legii numerosi politicieni au criticat modul in care se deruleaza procedura de aprobare a actului normativ. Primele proteste au aparut in momentul in care conducerea UDMR a anuntat ca intentioneaza sa includa acest proiect impreuna cu pachetul de legi privind regimul proprietatii, prin asumarea raspunderii guvernamentale. Intentia nu a fost pusa in aplicare, mai ales ca au aparut opozanti chiar din randurile aliatilor la guvernare, cel mai aprig adversar dovedindu-se deputata Mona Musca (PNL) care a venit cu o lista de amendamente cu mult mai lunga decat textul legii.
In acest context, proiectul a ajuns in Parlament. Dar si aceasta procedura a fost contestata de PRM pentru ca a fost introdus mai intai la Senat si nu la Camera Deputatilor. Ulterior, parlamentarii UDMR au fost acuzati ca taraganeaza lucrul in comisii pentru ca proiectul sa fie aprobat tacit. Acelasi fenomen s-a produs si in dezbaterile din Senat, cand unii parlamentari ai puterii au evitat sa se prezinte la dezbateri pentru a nu se intruni cvorumul necesar. Aceasta „manevra” a fost criticata de liderul PSD Mircea Geoana care i-a acuzat pe reprezentantii coalitiei guvernamentale ca se tem de dezbateri si ca va face publica lista celor care vor alege sa lipseasca din plen pentru a forta aprobarea tacita.

Inainte de exprimarea votului, senatorii brasoveni aveau parerile impartite
In ceea ce ii priveste pe cei patru senatori brasoveni, respectiv Nicolae Vlad Popa (PNL), Ivan Cismaru (PD), Otilian Neagoe (PSD) si Nicolae Iorga (PRM), acestia ne-au declarat ieri, inainte de inceperea dezbaterilor ca se vor afla in sala si ca intentioneaza sa participe activ la discutii.
Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa a precizat astfel ca proiectul de lege este unul modern, care trateaza dreptul oricarei minoritati nationale de a avea garantata autonomia culturala. La randul lui, senatorul democrat Ivan Cismaru a sustinut ca i se pare normal sa participe la dezbateri: „Din punctul meu de vedere nu este momentul ca sa se discute un astfel de proiect, mai ales ca peste un an va trebui sa regandim legislatia privind minoritatile nationale din prisma prevederilor Uniunii Europene”. Otilian Neagoe ne-a declarat ca va vota impotriva textului de lege si ca este dispus sa stea pana la miezul noptii pentru a analiza toate articolele propuse: „Sunt convins ca acest proiect nu va trece prin aprobare tacita. Este o lege extrem de importanta si sunt multe interese politice in joc”. Si senatorul PRM Nicolae Iorga a mentionat ca va vota impotriva acestei legi, argumentand ca se incearca crearea unor structuri paralele de autoritate cu cele existente ale Statului: „Si eu vreau sa se faca publice numele celor care au putut sa voteze acest proiect de lege”.

Revoltati, senatorii UDMR au parasit sala de sedinte
Cu toate speculatiile anterioare, spre surprinderea participantilor la dezbateri, sedinta s-a finalizat extrem de rapid. In jurul orelor 17.00, se stia deja rezultatul votului care atesta faptul ca plenul Senatului a respins proiectul de lege. Potrivit afirmatiilor unor politicieni, au votat impotriva reprezentantii PSD, PRM si PC. De altfel, reprezentantii PNL-PD au considerat lupta pierduta inca din momentul in care a fost aprobat amendamentul privind eliminarea capitolului 5, care se referea la autonomia culturala. La aflarea rezultatului, senatorii UDMR au parasit sala.
Referitor la rezultatul acestui vot, liderul UDMR Brasov, Attila Kovacs, a sustinut ca este foarte grav ca PC nu se tine de cuvant si contesta o decizie a coalitiei guvernamentale: „Se pare ca membrii PC voteaza doar atunci cand au interes sa o faca. Ei trebuie sa se decida daca vor sa ramana la guvernare sau vor sa fie «solutia imorala», asa cum i-a catalogat Traian Basescu. Respingerea acestui proiect de lege a blocat dezbaterea la Camera Deputatilor a regulamentului, iar liderii politici se vor reuni in aceasta seara (respectiv ieri – n.r.) pentru a stabili care va fi viitorul coalitiei”.

Cum au votat senatorii brasoveni
Nicolae Iorga – impotriva
Otilian Neagoe – impotriva
Ivan Cismaru – nu a vrut sa spuna
Nicolae Vlad Popa – pentru