Europarlamentarul Gheorghe Piperea cere intervenția DIICOT în cazul IAR Brașov

După anunțul privind protestul spontan de astăzi al sindicaliștilor de la IAR Brașov, care au acuzat Guvernul că defavorizează industria națională de apărare în detrimentul marilor corporații străine – Detalii AICI, reacțiile politice nu au întârziat să apară. Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea susține că nemulțumirile salariaților brașoveni sunt pe deplin justificate și solicită anchete din partea DIICOT și a comisiilor de apărare din Parlament.

Protestul anunţat la IAR Brașov scoate la suprafață tensiuni profunde legate de modul în care statul român gestionează contractele din industria de apărare. Deși România are la dispoziție fonduri substanțiale prin programul european SAFE, producția militară autohtonă este ignorată în favoarea achizițiilor directe de la companii externe precum Airbus sau Rheinmetall.

Acuzații de natură penală și promisiuni neonorate

În cadrul unei intervenții la Realitatea PLUS, europarlamentarul Gheorghe Piperea a subliniat că semnalele de alarmă trase de sindicaliștii brașoveni confirmă dezvăluiri anterioare din interiorul industriei de armament.

„Confirmă ceea ce a spus acel om de la Romarm. Este încă un motiv în plus pentru ca cei de la DIICOT să pună niște întrebări și, bineînțeles, și politicienii din comisiile de apărare din Parlament. Dacă sunt în mod responsabil puși acolo, trebuie să-și ia atribuțiile în serios”, a declarat Piperea.

Avocatul a readus în discuție problema mecanismelor de offset (compensare), acuzând că promisiunile privind angrenarea fabricilor românești în lanțul de producție extern rămân doar pe hârtie.

Împrumuturi pe 45 de ani, trecute fără dezbatere parlamentară

Criticile europarlamentarului s-au îndreptat și către modul netransparent în care au fost asumate angajamentele financiare prin programul SAFE. Potrivit acestuia, deciziile implică credite colosale întinse pe decenii, fără o analiză riguroasă în Parlamentul României.

• Lipsă de transparență: Contractele de împrumut întinse pe 45 de ani nu au fost dezbătute detaliat și nici aprobate prin lege.
• Trecere formală: Programul a trecut rapid prin comisiile de apărare, fără ca parlamentarii să ceară clarificări asupra condițiilor impuse.
• Instabilitate guvernamentală: Deciziile majore sunt luate de un Executiv aflat într-o formulă fragilă și contestată.

Reticențe europene și contestarea SAFE la CJUE

În timp ce România continuă să contracteze credite pentru înarmare, alte state membre UE adoptă o strategie mult mai prudentă:

• Exemplul Germaniei: Deși alocă bugete uriașe pentru apărare, Berlinul a refuzat din start accesarea fondurilor SAFE pentru a evita creșterea gradului de îndatorare publică.
• Reticențe regionale: State precum Italia sau Ungaria au renunțat la o parte din finanțările destinate înarmării prin împrumuturi.

Totodată, Gheorghe Piperea a reamintit că legalitatea programului SAFE este pusă la îndoială chiar la nivel înalt european, fiind depusă o acțiune în anulare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), demers susținut de însăși președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Remarcile europarlamentarului vin să adâncească nemulțumirea angajaților de la Ghimbav, care cer garanții ferme potrivit cărora capacitățile tehnice și umane ale IAR Brașov vor fi folosite prioritar în proiectele de înarmare ale României.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.