Demontarea unei minciuni guvernamentale

În 24 august, pe pagina de internet a Guvernului României a apărut un lung comunicat de presă, esența acestuia fiind următoarea: „Refuzul președintelui României de a convoca de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru avizarea proiectului rectificării bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii, mamele și copiii, ci și accesul pacienților la serviciile medicale”. În aceeași zi, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, declara: „Nu putem face rectificare pe bucăți, noi suntem serioși și nu ne batem joc. Trebuie făcut tot, pentru că banii luați de la Servicii se duc la pensii. Bugetul serviciilor intră în bugetul de stat. Deci, acel aviz al CSAT este consultativ, dar obligatoriu. Ne încurcă pentru ca aici iarăși trebuie să spunem că se face în fiecare an o rectificare bugetară în luna iulie sau august. În luna iulie a fost aprobată o lege. Vorbim despre o lege aprobata de curând de Parlament pe care trebuie să o punem în vigoare și avem nevoie de bani”.

Au recunoscut că nu ajung banii de pensii

O primă observație aici: din cele două citate rezultă ceea ce unii specialiști în economie și finanțe, fie ei politicieni sau nu, ca și alți comentatori ai halului în care este guvernată România au avertizat nu de azi, de ieri: măsurile populiste luate de PSD-ALDE, care au sacrificat investițiile pentru cheltuieli neproductive, combinate cu foarte slaba colectare a veniturilor bugetare au făcut să nu mai existe bani suficienți până la finele anului pentru acoperirea creșterilor de pensii, pentru alocații, pentru sistemul sanitar…

Iată un exemplu: spre finele lunii iulie, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a anunțat că instituția este nevoită să ia din banii prevăzuți pentru construirea aeroportului și din cei pentru reabilitarea unui drum județean, pentru a asigura funcționarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și a unor instituții spitalicești, pentru care Guvernul nu a alocat banii pe care trebuia să-i aloce, după ce a redus cu 90 de milioane de lei bugetul județean. Practic, conform legii, Guvernul ar fi trebuit să asigure 90% din totalul cheltuielilor de funcționare a Direcției amintite, însă până la finele lunii iulie asigurase doar 53%… Este președintele Klaus Iohannis vinovat pentru asta, cum acuză, în cor, pesediștii?

Guvernul, prin vocea d-nei Viorica Vasilica Dăncilă, se laudă cu o creștere a veniturilor bugetare în primul semestru cu 12,6%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Numai că „uită” să spună că cheltuielile bugetare au crescut cu 19%, din care cele de personal au un plus de 24% pe primele șase luni, în condițiile în care legea bugetului prevede +17% pe întreg anul! Și că bugetul de stat este construit pe venituri de 287 miliarde de lei, din care în primul semestru s-au realizat doar 132 de miliarde din cele 143,5 miliarde prognozate. Iar cheltuielile angajate pentru acest an se ridică la nu mai puțin de 314 miliarde de lei… Și a mai „uitat” V.V. Dăncilă un un „amănunt”: să ne spună la cât de ridică evaziunea din TVA. Tot la circa 16 miliarde de euro anual? Și tot din vina lui Iohannis?

* Tactica aruncării pisicii

Plasarea vinei pentru insuficiența fondurilor la Cotroceni este demontată de o analiză a factual.ro, un site care se ocupă cu devoalarea minciunilor politicienilor. Astfel, proiectul rectificării bugetare a fost publicat, spre o așa-zisă dezbatere publică, în 6 august pe site-ul Ministerului Finanțelor. Or, potrivit legii, „anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice”. Președintele României a convocat CSAT pe 4 septembrie, deci în interiorul termenului de 30 de zile. Cine a oprit Guvernul să publice proiectul rectificării mai devreme, cu atât mai mult cu cât se știa de la începutul anului că din 1 iulie urmau să se aplice măsuri ce necesitau fonduri suplimentare? Dovadă cele scrise în Raportul înaintat de Guvern Parlamentului odată cu proiectul Legii bugetului de stat pe 2018: „Asigurarea unor venituri decente pentru pensionari, care să le permită acestora să ducă o viață demnă și decentă și după pensionare este o prioritate a Programului de Guvernare 2017-2020. Începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie va fi de 1.100 de lei. În perioada 1 iulie-31 decembrie 2018, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari va fi de 640 de lei”.

Mai departe. Plata pensiilor nu are nici o legătură, din punct de vedere legal, cu bugetul de stat. Și, pe cale de consecință, nici cu rectificarea acestuia. Pensiile se plătesc din bugetul Asigurărilor Sociale, nu din bugetul de stat. Ca atare, nu era nevoie de nici un aviz al CSAT privind suplimentarea fondului pentru pensii. De ce „banii luați de la Servicii se duc la pensii”, cum a spus, cu subiect și predicat, ministrul Muncii? La întrebarea asta n-avem decât să-l cităm pe secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ștefănescu: „Pentru că putem!”.