Deficitul sistemului public de pensii

Sistemul de pensii din România trebuie revizuit, impunându-se recalculări și reduceri, în caz contrar riscând să se intre în imposibilitate de plată. Este postulatul de la care au pornit atât noua legea a pensiilor, cât și măsurile de austeritate asumate de Guvern prin acordul cu FMI. Premierul Emil Boc a reiterat că actualul sistem este nesustenabil, în condițiile în care există 5,5 milioane de pensionari, susținuți de 4,5 milioane de salariați, sistemul public fiind de tip „Pay-as-You-Go”, adică pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuțiile actualilor angajați. Vă prezentăm opiniile unor politicieni și lideri sindicali din Brașov față de situația sistemului public de pensii.     (L.J.)

„Guvernul nu are la îndemână decât două modalități”
George Scripcaru, primarul Brașovului: „Potrivit datelor statistice, în România se plătesc anual pensii 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Diferențele dintre pensii erau uriașe: anul trecut, spre exemplu, cea mai mică pensie din România era de 350 de lei, iar cea mai mare – de peste 37.000 de lei, cea mai mare pensie din Uniunea Europeană! Era o inechitate, care ignora principiul contributivității și pe care Guvernul actual a eliminat-o, prin promovarea unei noi legi a pensiilor, care stabilește că pensiile speciale vor fi recalculate pe baza acestui principiu.
În același timp, trebuie spus că bugetul de pensii este deficitar de mai mulți ani – practic, de prin 1996 – din mai multe cauze. Guvernele din anii ’90 au permis ca banii din fondul de pensii să fie folosiți în alte scopuri. Tot în acea perioadă s-a încetățenit practica de a se șterge datoriile companiilor și regiilor de stat către bugetul asigurărilor sociale. O altă cauză este că, după 1990, s-au aprobat pensionări anticipate succesive, în special în rândul angajaților la stat, și astfel s-a mărit artificial numărul de pensionari. De asemenea, a crescut foarte mult numărul celor pensionați medical, mulți dintre aceștia în mod nejustificat, dovadă că acum, când s-a început o acțiune de control,
s-au depistat persoane pensionate de boală în România, dar care muncesc în alte țări. S-au dat legi speciale, pentru unele categorii de angajați, care le-au permis acestora să aibă pensii foarte mari, deși plătiseră sume totale mult mai mici la sistemul de pensii.
Cu tot mai puțini contribuabili la fondul de pensii și cu tot mai mulți beneficiari  ai plăților din acest fond, creșterea deficitului este explicabilă. S-a ajuns în situația despre care vorbea președintele Traian Băsescu acum doi ani, când avertiza asupra colapsului sistemului de pensii, iar adversarii politici negau și îl acuzau că destabilizează.
În 1989, România avea 8 milioane de angajați care plăteau la sistemul de pensii și 2,6 milioane de pensionari, plus un milion de agricultori vârstnici. Acum, dintr-o populație activă de 10 milioane de persoane, mai puțin de jumătate contribuie la sistemul de pensii. În același timp, numărul de pensionari a crescut la peste 5,5 milioane. Practic, în acest moment, un contribuabil plătește pentru mai mult de un pensionar, în condițiile în care, potrivit specialiștilor, o rată acceptabilă ar fi ca un contribuabil să plătească pentru 0,6 pensionari. 
Pentru a încerca să reducă deficitul sistemului de pensii, Guvernul nu are la îndemână decât două modalități viabile: majorarea numărului de contribuabili și păstrarea pentru o perioadă mai mare a salariaților în activitate. De altfel, majorări ale vârstei de pensionare au fost anunțate în mai multe țări europene: Germania, Spania, Marea Britanie, Ungaria”.

„Anul trecut, vârsta medie de pensionare a fost de 54 de ani”
Florian Staicu, senator PD-L: „În condițiile creșterii numărului de pensionări, în principal de pensionări anticipate, s-a ajuns ca anul trecut, vârsta medie de pensionare să fie de 54 de ani, ceea ce e complet nefiresc. În aceste condiții, salariații nu au mai avut cum să finanțeze sistemul de pensii. Pentru a se echilibra situația e nevoie, în primul rând, de o reglementare a modului în care se face pensionarea. Mai exact, prin noua lege a pensiilor, principiul contributivității va sta la baza calculului cuantumului pensiei, vârsta de pensionare va crește, stagiul complet de cotizare ajungând la 35 de ani”. 
    (R.C.)

„Reducerea veniturilor nu este o soluție”
Attila Kovacs, președintele UDMR Brașov: „Din acest punct de vedere, România este într-o situație grea și trebuie găsite cele mai bune soluții pentru a o depăși. Eu nu cred, însă, că este o variantă să micșorezi veniturile unor pensionari care abia își pot plăti întreținerea și medicamentele. Aici nu se mai poate umbla. Sper ca Guvernul să găsească surse pentru a asigura funcționarea sistemului de pensii și fondurile necesare”.
    (R.C.)

„Mulți au beneficiat de dreptul de a se pensiona anticipat”
Titus Corlățean, senator PSD: „În această situație s-a ajuns din cauza dezechilibrării raportului dintre numărul românilor angajați cu forme  legale și cel al pensionarilor. Numărul pensionarilor a crescut foarte mult în anii ’90, când mulți salariați au beneficiat de dreptul de a se pensiona anticipat, iar numărul celor care alimentau bugetul asigurărilor sociale a scăzut. Deficitul din bugetul asigurărilor sociale ar putea fi redus dacă se vor lua măsuri care să stimuleze creșterea economică, obiectiv ce nu poate fi atins dacă se măresc taxele și impozitele, ci printr-o reducere a fiscalității”.     (R.C.)

„Trebuie stimulată creșterea economică”
Ion Diniță, președintele PC Brașov: „În această situație s-a ajuns din cauza faptului că țara nu este condusă în baza unor legi economice clare. Fiecare ministru spune ce s-ar putea face, dar nu vine cu soluții concrete. Singura modalitate prin care s-ar putea rezolva această problemă este aceea a stimulării creșterii economice și, implicit, a creării de noi locuri de muncă. Este nevoie de dezvoltarea turismului, a infrastructurii și, mai ales, a agriculturii, pentru că România, în loc să exporte produse alimentare, le importă. Economia reală trebuie să crească. Nu ne putem împrumuta la nesfârșit, doar pentru a plăti pensii și salarii. Dacă vom continua în acest ritm, deficitul va fi mult mai mare decât în momentul de față și nu vom mai putea să-l acoperim”.     (R.C.)

„Guvernul să-și asume răspunderea”
Mihai Donțu, deputat PNL: „Este prețul pe care îl plătesc românii, pentru că l-au învestit cu încredere și un nou mandat pe Traian Băsescu. Pentru a acoperi incompetența Guvernului, președintele emite tot felul de zvonuri și alarme, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor, până la cele mai mici, în vederea aplicării unor măsuri care lovesc tot în cei fără venituri. Cred că Guvernul Boc trebuie să-și asume răspunderea pentru ceea ce se petrece și să găsească soluții coerente sau să plece!”.     (R.C.)

„Trebuie luați bani din altă parte”
Gabriel Tița, deputat UNPR: „Nu sunt de acord cu impozitarea pensiilor mici, fiindcă este aberant să mai tai de acolo de unde și așa abia este un venit la limita supraviețuirii. Ar trebui făcută o analiză și aplicate măsuri doar în cazul celor cu pensii foarte mari sau cu pensii speciale, precum și reducerea veniturilor unor bugetari care profită de pe urma unor facilități. E drept că ne aflăm într-o situație delicată și că sistemul de pensii trebuie susținut să nu intre în colaps, dar cred că trebuie luați bani din altă parte și finanțat acest sistem și nu umblat la banii puțini pe care îi primesc marea majoritate a pensionarilor români”.
    (R.C.)

„Fondul de pensii avea excedent”
Gheorghe Apostu, liderul BNS Brașov: „Sistemul de pensii ar putea fi în deficit fiindcă banii au fost luați și folosiți în altă parte. Cei care spun că nu este sustenabil financiar sistemul de pensii sunt cei care ar trebui să ne spună și unde s-au dus banii, ce au făcut cu ei, fiindcă se știe că mult timp a existat excedent la acest fond. Iar cei care acuză pensionările anticipate uită că s-au făcut pentru oameni care au 35-40 de ani de muncă, deja, și pe care nu îi mai angajează nimeni. E mai ușor să tai din venituri, prin majorarea TVA și acum prin impozitarea pensiilor, de care sunt sigur că se va aplica, decât să-ți pui mintea la contribuție să găsești soluții, să elimini risipa și să diminuezi alte cheltuieli. În această perioadă nu ar mai trebui făcute achiziții costisitoare, care costă exact cât trebuie direcționat către fondul de pensii pentru jumătate de an”.     (L.J.)

„Cei care nu au contribuit, trebuie scoși din acest sistem”
Fănică Gabor, liderul Cartel Alfa Brașov: „Deficitul sistemului de pensii este o problemă veche și are la bază faptul că sunt puși în aceeași oală și plătiți din același fond oameni care nu au contribuit niciodată la el. Vorbesc de cei cu pensii speciale, în cazul cărora nu se respectă principiul contributivității, fiindcă primesc indemnizație pe baza ultimelor salarii, nu a ceea ce au dat ei la fond, de cei care primesc pensia minimă obligatorie, dintre care mulți nu au contribuit niciodată, și de agricultori. Toți aceștia ar trebui scoși din acest sistem și plătiți din altă parte, rămânând doar 4 milioane, pentru care fondul nu ar fi în deficit”.
    (L.J.)

„Nu cred că este în deficit”
Vasile Zaharescu, președintele Sindicatului Liber al Pensionarilor Brașov: „Este o mare minciună că sistemul de pensii este în pericol de colaps, doar vor să aibă o justificare pentru impozitarea pensiilor, dacă nu au putu să le tai, până la cele mai mici, sociale, care nici acum nu asigură subzistența. FMI a spus de reducerea cheltuielilor bugetare, nu de diminuarea pensiilor. Nu este adevărat că nu este sustenabil, chiar foștii miniștri de Finanțe ne-au spus asta. Bani sunt, dar nu sunt direcționați cum trebuie, sunt cheltuiți în alte direcții!”.
    (L.J.)