Cum poți obține cetățenia română în 2025

Valoarea pașaportului românesc a crescut semnificativ după ce România a devenit membră cu drepturi depline al spațiului Schengen (începând cu 1 ianuarie 2025). Specialiștii în migrație observă că tot mai mulți oameni doresc să obțină cetățenia română prin repatriere.

Astăzi, cetățenii României pot călători fără viză în peste 170 de state din lume, pot locui, studia, desfășura afaceri în orice țară a Uniunii Europene și pot trece frontierele statelor membre Schengen fără controale la frontieră.

Pentru integrarea deplină în spațiul Schengen, guvernul României a fost nevoit să implementeze o serie de reforme, orientate spre:

• consolidarea controlului documentelor și frontierelor – implementarea tehnologiilor biometrice în conformitate cu standardele UE;
• intensificarea luptei împotriva corupției și asigurarea independenței totale a sistemului judiciar;
• perfecționarea sistemului de securitate – utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS);
• modernizarea politicii de migrație – monitorizarea și adoptarea de măsuri pentru prevenirea migrației ilegale și a amenințărilor la adresa securității.

Integrarea deplină a României în Schengen a fost mult timp blocată de veto-ul impus de Austria în decembrie 2022. Viena și-a menținut această poziție din cauza temerilor că numărul migranților ilegali ar putea crește. La 31 martie 2024, România s-a alăturat parțial Acordului Schengen (prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime), iar la 9 decembrie 2024 Austria a ridicat definitiv interdicția privind anularea controalelor la frontierele terestre.

Modificări în procedura de obținere a cetățeniei române

Propunerea de modificare a legii cetățeniei române a fost înaintată de Alina Gorghiu, fost ministru al justiției. Amendamentele au intrat în vigoare la 1 septembrie 2024 și au stârnit numeroase întrebări din partea candidaților potențiali.

Principalele modificări în procedura de obținere a cetățeniei române:

• obligativitatea furnizării datelor biometrice – fotografiere și preluarea amprentelor digitale;
• emiterea cardurilor electronice care înlocuiesc certificatele pe suport de hârtie. Acestea reprezintă un echivalent al unui ID care conține datele personale ale solicitantului, fotografia și amprentele;
• examinarea dosarelor de către reprezentanții Ministerului Justiției în ordine cronologică;
• informarea solicitantului despre completarea dosarului prin adresa de e-mail indicată în cerere;
• posibilitatea de a urmări online stadiul cererii pe site-ul ANC;
• termen legal de soluționare a dosarului – 2 ani;
• depunerea jurământului în termen de un an de la publicarea ordinului;
• eliberarea pașaportului românesc în termen de 3 ani de la obținerea cardului electronic.

„Aceste modificări nu doar că vor spori securitatea, dar vor și accelera procesul, atât pentru solicitanți, cât și pentru autorități” — Mihai Constantin, reprezentant al guvernului României.

Un alt proiect de lege susținut de Alina Gorghiu a vizat obligativitatea cunoașterii limbii române la nivel B1 și prezentarea unui certificat care să ateste acest lucru. Această propunere a provocat îngrijorare printre candidați, însă proiectul nu a fost adoptat.

Tensiuni politice în România

În noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România. În primul tur, câștigător a ieșit candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu, cu 22,94% din voturi. Totuși, al doilea tur, unde acesta trebuia să se confrunte cu Elena Lasconi, liderul partidului liberal „Uniunea Salvați România”, nu a mai avut loc. Curtea Constituțională a României a declarat că campania electorală a lui Georgescu a fost organizată de Federația Rusă, anulând rezultatele.

Alegerile prezidențiale repetate au avut loc la 4 și 18 mai 2025, fiind câştigate de Nicuşor Dan. Ilie Bolojan este premierul României.

Coaliția de guvernare din România este formată de trei partide proeuropene: PSD, PNL, USR și UDMR.

Ce îi așteaptă pe repatriați: sfaturi juridice

Potrivit experților în migrație, procesul de obținere a cetățeniei române nu s-a schimbat semnificativ. Repatriații continuă să depună documentele conform programului simplificat și să învețe elementar limba română pentru depunerea jurământului. Dacă legea cetățeniei va fi revizuită pe viitor nu este cunoscut, însă acest lucru nu este exclus, după cum subliniază juriștii. Totodată, modificările legislative nu se aplică celor care au depus cererea înainte de septembrie 2024.

Pentru a trece cu succes prin procedură și a întocmi documentele în conformitate cu legislația în vigoare a României, este recomandată asistența unor specialiști în migrație calificați.

P