BRAŞOV. Şi la consiliile locale, PNL a câştigat alegerile

Pe lângă primării, unde raportul dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat este de 35 la 17 în favoarea PNL, şi Consiliul Judeţean Braşov, unde raportul este 16 la 11, liberalii se pot considera câştigătorii, chiar dacă nu în mod zdrobitor, ai alegerilor din 5 iunie şi în ceea ce priveşte consiliile locale.

Pentru mandatul 2016-2020 au fost „scoase la concurs” 768 de mandate de consilieri locali, dintre care 180 în cele 10 municipii şi oraşe din judeţ, restul fiind în comune. În competiţia pentru forurile deliberative locale, câştigător al alegerilor este PNL, care a obţinut cele multe mandate, respectiv 320 (41,64%), pe locul al doilea s-a clasat PSD, care a obţinut 211 mandate (27,47%), iar poziţia a treia este ocupată de UDMR, care a obţinut 47 de mandate. ALDE are 40, PER are 29 de consilieri (o premieră în istoria partidului, care nu a avut niciodată aleşi locali, nici judeţeni), PMP – 23, UNPR – 21, FDGR – 13, 11 sunt independenţi. De asemenea, Alianţa ALDE + PSD are 10 (la Bran), UPC (alianţa electorală Uniunea Pentru Codlea) are trei consilieri, PRO – 7, APC – 2, Partidul Verde – 2, PNŢCD – patru, MSL – 1, PSRO – cinci, PPMT – trei,  M10 – 7 , PND – 6, PPU – doi. În total, 20 de partide, alianţe sau candidaţi independenţi s-au înscris în cursa pentru cele 58 de consilii locale din judeţul Braşov.

Rezultate bune în oraşe

În peste 40 de localităţi dintre cele 58, liberalii au reuşit să obţină majoritatea mandatelor din consiliile locale. În ceea ce priveşte oraşele, PNL stă cel mai bine la Râşnov, unde nouă dintre cei 17 consilieri sunt liberali, lista fiind votată de 57,33% dintre alegători, iar primarul liberal Adrian Veştea a fost reales cu 56,87% din voturi. Actualul primar este şi propunerea PNL pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, 48,49% dintre râşnoveni votând lista PNl pentru CJ.
Liberalii au obţinut scoruri foarte bune şi la Codlea, unde opt dintre cei 19 consilieri locali sunt liberali, lista PNL fiind votată de 33,92% dintre alegători. Primarul, tot liberal, Cătălin Muntean a fost reales cu 42,01% din voturi, iar lista PNL pentru Consiliul Judeţean a fost votată de 40,46% dintre alegători.
Un alt oraş în care PNL s-a clasat pe primul loc este Predealul, unde primarul Liviu Cocoş a obţinut 62% din voturi. În forul deliberativ, după ce a obţinut 41,57% din voturi, PNL are şapte dintre cei 15 consilieri. Tot 41,57% dintre alegătorii predeleni au votat lista de consilieri judeţeni ai PNL. Liberalii au câştigat cel mai mare număr de mandate şi în CL Victoria, unde au cinci locuri, dar nu şi majoritate simplă, în condiţiile în care sunt zece mandate.

Primar liberal ales cu 91,27%

În ceea ce priveşte comunele, la Fundata, lista de consilieri locali propusă de PNL a fost votată de 56,26% dintre alegători, iar cea pentru Consiliul Judeţean a obţinut 68,47% din voturi. Primarul liberal Marian-Florin Pâtea a fost reales cu 91,27% din voturi (cel mai mare scor obţinut de un candidat din judeţ).
La Şinca Nouă, primarul liberal Dumitru Flucuş a obţinut 83,97% din voturi. Pentru Consiliul Local, PNL a obţinut 60,08% din voturi, adică şapte din nouă aleşi locali vor fi liberali.
La Drăguş, noul primar, liberalul Cornel Greavu a obţinut 87,17% din voturi, iar Consiliul Local Drăguş este dominat de PNL, şapte dintre cei nouă aleşi fiind liberali, după ce 74,5% dintre locuitorii comunei i-au votat. Lista PNL pentru Consiliul Judeţean a obţinut 78,57% din voturi.

PNL are majoritatea în 17 consilii comunale

În comunele braşovene, PNL a câştigat majorităţi simple la Budila, unde are şapte  din 13 mandate, la Buneşti, unde a obţinut şase din 11, la Caţa, cu opt din 11, Comăna, unde a obţinut opt din 13, şi Drăguş, unde au obţinut şapte din cele nouă mandate. Liberalii au majorităţi simple şi la Feldioara, unde au obţinut 10 din 15 mandate, Măieruş, cu şapte din 13 mandate, Moieciu – acelaşi scor, Părău, cu şase  din 11, Prejmer, cu opt din 15 mandate, Recea, cu opt din 13, Şinca Nouă, cu şapte din 13, Teliu – raport identic, Ucea, cu 7 din 11, Viştea, cu şase din 11, Voila, cu opt din 13 şi Şercaia, cu şase din 11. PNL a obţinut cel mai mare număr de mandate, fără a a avea majoritate, în consiliile locale din Vulcan (şapte din 15), Ticuşu (patru din nouă), Tărlungeni (şase din 15), Şinca (şase din 13), Sânpetru (şase din 15), Lisa şi Jibert (patru din 11), Homorod (cinci din 11), Dumbrăviţa (şapte din 15), Cristian (şase din 15), Cincu (cinci din 11), Bran (şase din 15) şi Apaţa (cinci din 13).

PSD a câştigat categoric la Săcele

Şi PD are scoruri spectaculoase în unele localităţi. La Zărneşti, primarul Alexandru Igrişan a obţinut 72,67% din voturi, iar pentru consilierii locali ai PSD (care au obţinut 13 dintre cele 19 mandate) au votat 68,8% dintre alegători.
După mulţi ani, PSD are primar în Săcele, prin Virgil Popa, care a obţinut cele mai multe voturi (31,23%). Tot la Săcele, lista de consilieri ai PSD a fost votată de 25,51 % dintre alegători, ceea ce înseamnă cinci mandate, la fel ca PNL, cea pentru Consiliul Judeţean a obţinut 24,21%. La Făgăraş, unde primar este un independent susţinut de FDGR, în defavoarea fostului primar, liberalul Mănduc, tot PSD a câştigat cele mai multe mandate în CL, respectiv şapte, însă nu are o majoritate simplă, totalul fiind de 19. La Rupea, primărie pe care social-democraţii au câştigat-o în premieră, PSD are şi o treime din Consiliul Local, adică cinci mandate din 16.
PSD nu a mai câştigat Consiliul Local Ghimbav, fiind acum la egalitate cu PNL, fiecare cu câte cinci mandate dintre cele 15.

Social-democraţii au câştigat majorităţi simple doar în CL-urile din comunele Augustin, unde a obţinut şase din cele 11 mandate, Crizbav, cu opt din 11, şi Holbav (şase din nouă). De asemenea, PSD are majoritate simplă şi în Consiliul Local Bran, unde a câştigat şapte mandate din cele 13, însă în alianţă cu ALDE. Şi primarul ales, Rareş Rădăcină, aparţine alianţei electorale ALDE PSD. PSD a obţinut cel mai mare număr de mandate, fără a avea însă majoritate simplă, în comunele Hălchiu (şase din 13), Hoghiz (şase din 15), Poiana Mărului (şase din 13) şi Sâmbăta de Sus (trei din 11).

UDMR are majoritate la Racoş

UDMR a păstrat localitatea Apaţa, unde primar este Boloni Laszlo, care a obţinut 34,36% din voturi, iar în Consiliul Local această formaţiune politică a obţinut patru din 13 mandate. Pe de altă parte, şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) are aici trei consilieri locali. UDMR are primar şi la Ormeniş, pe Gergely Ianos (53,38%), care va fi susţinut în CL de cinci dintre cei 11 consilieri (votaţi de 41,17% din voturi), iar lista UDMR pentru CJ a fost votată de 42,97% dintre alegători. La Racoş, primarul UDMR Epureanu Ion a fost votat de 56,3% dintre alegători, iar în CL are şase dintre cei 11 membri.

Partide cu un singur mandat de ales local

Aceste alegeri au adus în consiliile locale din localităţi şi prezenţe rarissime. Uniunea pentru Codlea (UPC), susţinută de FDGR, a reuşit să obţină trei locuri în Consiliul Local al municipiului, în timp ce PNŢCD, despre care mulţi credeau că nu mai există, a obţinut patru mandate – câte unul la Mândra, Vulcan, Şinca şi Victoria. De asemenea, Partidul Naţional Democrat, înscris în premieră la aceste alegeri, a obţinut şase mandate: câte unul la Lisa, Homorod, Drăguş, Şoarş, Sâmbăta de Sus şi Ormeniş. M10, formaţiunea Monicăi Macovei, a reuşit să obţină cinci, cele mai multe, din cele 13 mandate de la Bod. Şi primarul ales, independentul Sergiu Arsene, are susţinerea M10. PSRo, partidul lui Mircea Geoană, a obţinut cinci mandate, la Victoria (două), şi câte unul la Mândra, Ucea şi Sâmbăta de Sus. Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) are doar trei consilieri locali, la Ormeniş. Partidul Puterii Umaniste (PPU), formaţiune promovată de Ioan Ghişe, a scos şi el două mandate, la Ungra şi la Hârseni. PRM are şi el un mandat, la Poiana Mărului, iar MSL (Mişcarea social Liberală) – tot unul, la Râşnov.

Citiţi şi:

BRAŞOV. Alegeri 2016. Cum se împart mandatele în Consiliul Judeţean