BRAȘOV. Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt a încetat, din martie, să mai pună hrană în pădure pentru animalele sălbatice / Ce spune primarul Allen Coliban

Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt a încetat, din luna martie a acestui an, să mai pună hrană în pădure pentru animalele sălbatice, odată cu expirarea contractului de administrare a fondului de vânătoare.

De asemenea, reprezentanții RPLP și-au manifestat intenția de a renunța la administrarea fondului de vânătoare, pe motiv că, în actualele condiții legislative, produce mai degrabă pierderi decât profit.

Pe de altă parte, primarul Brașovului, Allen Coliban, a solicitat reluarea alimentării punctelor de hrănire, iar fondurile solicitate de RPLP Kronstadt pentru acest lucru au fost prinse într-o rectificare bugetară ce urmează a fi discutată de Consiliul Local în această săptămână.

„Nouă ne-a expirat contractul de administrare a Fondului cinegetic nr. 18 Timiş încă din 10 martie. Iniţial, nu am fost interesaţi să încheiem un nou contract. Primăria Braşov ne-a comunicat că este dispusă să se implice financiar, urmând ca după aprobarea rectificării bugetului să încheiem un contract cu Municipalitatea, în baza căruia vom putea să implementăm măsuri în fondul cinegetic, dar şi să intervenim în intravilan. Ulterior, când la nivelul Ministerului Mediului se va pune problema atribuirii administrării Fondului cinegetic nr. 18, ne vom manifesta interesul să semnăm un nou contract”, a declarat directorul RPLP, Dan Olteanu.

În proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului local, ce va fi dezbătut în 17 iunie, este prevăzută suma de 150.000 lei, pentru prestări servicii legate de gestionarea în condiţii de eficienţă a fondului cinegetic.

Primarul Allen Coliban a discutat astăzi cu toți gestionarii de fonduri de vânătoare din zonă o strategie comună pentru limitarea interacțiunii om-urs și pentru reluarea alimentării punctelor de hrană aflate departe de zonele populate. Discuția a fost convocată la solicitarea primarului Brașovului, de către prefectul județului, având în vedere apariția din ce în ce mai frecventă a urșilor pe străzile Brașovului.

„A fost o întâlnire cu o reprezentativitate largă, am avut toți gestionarii de fonduri de vânătoare din zonă – RPLP Kronstadt, ocoalele silvice Râșnov și Săcele, am avut Garda Forestieră, Agenția de Protecția Mediului, ICAS-ul, Prefectura, Jandarmeria, practic instituțiile cu responsabilități în acest domeniu. Tema principală a fost să găsim soluții pe termen scurt și mediu, asta în așteptarea soluțiilor legislative care adresează problema la nivel național. La nivelul municipiului Brașov și a zonei metropolitane, am discutat despre o gestiune mai bună a deșeurilor și despre replicarea unor exemple de bune practici care au dat rezultate în alte zone, am discutat despre soluții de monitorizare în timp real – și avem un grup de lucru care săptămâna viitoare va veni cu niște propuneri concrete în sensul acesta – și despre felul în care urșii se hrănesc și cum am putea să intervenim inclusiv în această zonă astfel încât să limităm interacțiunile dintre om și urs și venirea urșilor în oraș. M-am asigurat că din partea municipalității Brașov le creăm toate condițiile să facă în continuare gestionarea fondului de vânătoare și am luat decizia să continuăm această gestionare. Vom completa partea formală în săptămânile următoare împreună cu Ministerul Mediului. Practic, RPLPK va continua gestionarea fondului de vânătoare al municipiului Brașov”, a declarat primarul Allen Coliban.

A fost discutată și nevoia de dotare a Jandarmeriei pentru a interveni în astfel de cazuri, având în vedere că în prezent Jandarmeria este singura instituție care trebuie să intervină, potrivit legii, în interiorul localităților, însă nu are nici tranchilizante și nici jandarmi certificați să folosească armele cu tranchilizant, putând doar angaja colaboratori care să facă acest lucru.

Reglementările legate de vânătoarea urșilor sunt decise la nivel european prin Directiva Habitate, care interzice vânătoarea urșilor, cu derogări aprobate de Ministerul Mediului pentru acele cazuri punctuale în care există victime și pagube însemnate. Procedurile prevăd și o etapizare a înlăturării pericolului, uciderea urșilor fiind ultima soluție.

Pe de altă parte, în România, potrivit specialiștilor, populația de urși a crescut extrem de mult, fiind estimată undeva între 5.000 de exemplare (potrivit statisticii oficiale) și 10.000 de exemplare. 40% din efectivele de urși bruni ale Europei se regăsesc în România. La Brașov, în fondul cinegetic gestionat până acum de RPLP Kronstadt, sunt aproximativ 100 de urși, de cinci ori mai mult decât ar trebui, în condițiile în care numărul optim ar fi de 18-20 de exemplare, potrivit datelor oferite de reprezentanții Primăriei Brașov.

Potrivit lui Dan Olteanu, hrănirea în pădure nu este o soluție, în momentul de față, pentru că ursoaicele evită zonele în care puii lor ar putea fi uciși de către masculi. Relocarea nu este nici ea o soluție suficient de bună, pentru că necesită aprobări, iar responsabilii din zonele în care ar trebui să ajungă urșii relocați nu își doresc acești urși, care își vor găsi alte localități în care să coboare, potrivit aceleiași surse.