BRAŞOV. Reacţia parlamentarilor braşoveni care au votat modificările la Codul de Procedură Penală, după atacurile din spaţiul public

Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală (CPP) a fost votat, luni seară, aparent pe repede înainte, de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. Proiectul legislativ, care conținea nu mai puțin de 320 de amendamente, a fost adoptat cu 175 de voturi „pentru” și „78” împotrivă, în jurului orei 22.00.

PNL şi USR au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională legea despre care avertizează că „îi va face scăpați pe criminali și violatori”.

Printre cei care au votat proiectul în forma modificată se numără următorii parlamentari braşoveni: PSD-iştii Marius Dunca, Roxana Mînzatu, Viorel Chiriac, Mihai Mohaci şi Mihai Popa, independentul Remus Borza, precum şi Izabella Ambrus de la UDMR.

La solicitarea GP TEX pentru un punct de vedere, deputatul liberal de Braşov Gabriel Andronache, a declarat: „Reglementarea adoptată în Camera Deputaților este neconstituțională deoarece modifică în mod esențial prevederi ale procedurii penale, inclusiv prin adăugarea la Constuție, ceea ce este nepermis. Parlamentarii PNL au votat împotriva reglementării și vom ataca la Curtea Constituțională această lege”.

Deputatul USR de Braşov Tudor Benga ne-a prezentat şi el punctul de vedere: „Este un nou atac frontal al PSD-ului la adresa cetățenilor onești ai României. Prin aceste modificări, România este transformată într-o republică a penalilor, unde infractorii sunt protejați in loc de victime. Amendamente trecute pe repede înainte, cu dedicație clară pentru Liviu Dragnea (revizuirea hotărârilor judecătorești definitive) și Călin Popescu Tăriceanu (condiţionalitatea probelor noi). Sau modificări strigătoare la cer precum confruntarea în persoană cu victima a unui violator de exemplu. Victimele vor avea de suferit, infractorii vor avea viața mai ușoară, iar cetățenii României se vor simți din ce in ce mai puțin în siguranță în țara lor”.

Ce spun parlamentarii braşoveni care au votat proiectul? 

„Procese corecte și tratament egal pentru toți” transmite Grupul UDMR din Camera Deputaților, care a votat în favoarea modificării Codului de procedură penală.

„Deputații UDMR au votat luni în favoarea unui nou Cod de procedură penală, constituțional și elaborat în spirit european. Camera inferioară a Parlamentului, în calitate de for decizional, a adoptat propunerea legislativă. Prevederile noului Cod asigură procese corecte și mai transparente în instanțele de judecată și introduc măsuri pentru garantarea drepturilor lingvistice în timpul procedurilor din justiție. Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod de procedură penală este că nu se vor putea lua măsuri împotriva cuiva fără să existe probe concrete și incontestabile pentru a confirma suspiciunile. Probele care rezultă din interceptări inițiate pe motive de securitate națională nu vor putea fi folosite în alte procese. Dacă aceste probe vor fi folosite și în alte procese trebuie să se obțină mandate de interceptare și în cazul acelor procese. Procurorul va trebui să specifice motivul pentru care cere mandat de interceptare. Autoritățile nu au dreptul de a se referi la un suspect sau un inculpat ca fiind condamnat, până când nu există o sentință judecătorească definitivă în acest sens. Totodată, noul Cod de procedură penală conține prevederi pentru garantarea drepturilor lingvistice în timpul procedurilor din sistemul de justiție pentru persoanele aparținând unor minorități naționale”, a precizat Izabella Ambrus.

PSD a votat pentru legalitate şi normalitate 

Marţi seară, parlamentarii PSD au trimis împreună un comunicat de presă prin care şi-au justificat votul. Redăm acest mesaj integral:

„«Nedreptatea, abuzurile, interceptările, mărturiile smulse prin amenințări trebuie să continue în România. Justitie stalinistă, securitate și poliţie politică precum în vremea lui Ceaușescu». Acesta ar putea fi foarte bine mesajul pe care partidele opoziției ar putea să-l transmită. Doar că, sub masca luptei anticorupție, liderii acestora manipulează cinic nevoia de dreptate a românilor. Avem, pe de o parte, un președinte al PNL care depune sesizări la parchet împotriva prim-ministrului, în speranța că va câștiga niște voturi. Tot în căutare de voturi, dar și de membri de partid, se află și USR. Formațiunea, ai cărei parlamentari se ocupă mai mult cu filmatul cu telefoanele, cu fluierat, aplaudat, dormit și cu desenat tricouri, îi cheamă pe cei pe care ii mint senin să completeze o adeziune la formatiunea lor.

Parlamentarii brașoveni ai PSD au votat în favoarea modificării Codului de Procedură Penală cu convingerea că au readus legalitatea și normalitatea în această privință. Drepturile fundamentale vor fi în acest fel respectate, la fel și directivele europene, deciziile Curții Constituționale și ale CEDO.

Modificările s-au făcut prin dezbatere parlamentară și vot democratic. În plen s-a votat amendament cu amendament, peste 330 la număr. Nu  s-a pus pumnul în gură prin ordonanță de urgență, am înțeles mesajul celor care ne-au cerut explicit acest lucru. Cel care n-a înțeles nimic din aceasta doleanţă a românilor a fost chiar Dacian Cioloș, care se face că a uitat cum în 2016 a produs schimbări fără dezbatere parlamentară în același Cod de Procedură Penală. Atunci, prin ordonanță a guvernului au fost modificate 151 de articole ale CPP. La fel a procedat, la vremea ei și Monica Macovei, si Emil Boc, nu au avut asumarea de a dezbate codul penal in parlamentul ales de români, în parlamentul în care aveau majoritate.

Ce am votat?

• Ca formula ”bănuiala, suspiciunea sau propunerea rezonabilă” să fie înlocuită de expresia „probe sau indicii temeinice”, în tot cuprinsul CPP. În acest fel nu vor mai fi posibile abuzuri în lipsa unor dovezi clare. Iar probele trebuie să fie obținute legal, altfel sunt lovite de nulitate. Nu mărturiilor forțate de genul „scapi dacă îmi dai orice despre Cutare”, nu probelor plantate.

• Ca nimeni să nu poată  fi pus în situația de a apărea ca fiind acuzat de ceva, iar prin furnizarea bănuielilor procurorilor să se prezinte situația ca și cum respectivul ar fi clar vinovat și ca și condamnat. În cursul urmăririi penale sau al judecății sunt permise comunicările și furnizarea de informații din dosare doar dacă sunt justificate de un interes public sau sunt în interesul descoperirii adevărului. Așa se respectă prezumția  de nevinovăție.

• Ca dacă un suspect sau inculpat alege să nu dea vreo declarație care să fie utilizată împotriva lui, acest drept să nu fie socotit, de fapt, circumstanță agravantă.

• Ca audierea unei persoane să nu dureze mai mult de 6 ore din 24. În acest fel, persoana nu suspusă unei presiuni suplimentare prin oboseală sau chiar extenuare.   

• Ca nimeni să nu mai poată să fie în același timp martor universal: și fără identitate reală și martor amenințat și martor protejat, în aceeași cauză.

• Ca probe precum convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării să nu poată fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Da, dar acest lucru nu le anulează, ele pot fi folosite într-nou dosar de urmărire penală.

• Ca avocatul suspectului sau inculpatului să afle din timp data și ora audierilor făcute de judecătorul de drepturi și libertăți. La cerere, suspectul sau inculpatul pot asista la aceste audieri. Totuși, persoana audiată poate cere statut de persoană protejată sau amenințată, încă din faza de urmărire penală, dar și în faza procesului. Domnul Cioloș minte fără să clipească și mai pune cuvinte de la el, pentru că totul trebuie să pară grabnic, periculos, banditesc, iar el, Salvatorul Nației. Un salvator cu nas care riscă să crească.

Îi îndemnăm pe români să caute adevărul, nu să-l primească gata mestecat de la așa zișii lideri providențiali.

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2018/pr373_18.pdf

Poate că nicăieri mai mult ca în România legislaţia şi regulile statului nu au fost construite de la premisa de vinovăţie, de la ipoteza că orice cetăţean e un potenţial infractor. E valabil în justiţie, în fiscalitate, în comportamentul instituţiilor statului faţă de contribuabil. Suntem singurul guvern care şi-a asumat o lege a prevenţiei. Credem că românii merită prezumţia de nevinovăţie în orice materie legislativă, la fel ca şi în toate legile europene. Cerem oricui să compare legislaţia românească cu cea europeană şi să constate cum, de la legi penale la legi economice, în România totul e legiferat având în centru un cetăţean posibil infractor care, prin lege, trebuie oprit. Noi, PSD-ALDE, în Anul Centenarului, îndrăznim să contestăm acest model legislativ. Românii merită prezumţia de nevinovăţie. La fel cum merită măsuri care să le aducă un plus de prosperitate. Prin votul din 2016, românii au confirmat că au încredere că PSD şi ALDE pot realiza aceste deziderate.

Semnat,

Parlamentarii PSD Braşov

Atacul lui Dacian Cioloş

Parlamentarii social-democraţi fac referire, în mare parte, la declaraţiile critice ale fostului premier Dacian Cioloş, unele postate de acesta pe facebook luni seară, calificând modificările adoptate de parlamentari la CPP drept „o armă împotriva întregii populații a României.”

„Majoritatea PSD-ALDE a abuzat de drepturile oferite de democraţie, agresând Codul de procedură penală. Vor să ne convingă că tâlhăria și fărădelegea sunt parte a vieţii noastre pentru că ei au ales să fie parte a vieții lor. Au făcut din legislația penală o armă împotriva întregii populații a României. PSD și ALDE ne-au transformat pe toți în victime colaterale ale infracționalității. Prin votul de azi, PSD și ALDE fac din fărădelege un plan de țară”, a scris Cioloș.

„Îmi dau seama ce simt foarte mulți români normali, cu bun simț, la ora asta. E dureros să rabzi și să accepți că o mână de oameni disperați care se gândesc doar la propriile lor vieți – neînțelegând să-și asume greșelile trecutului – aruncă în aer echilibrul unei societăți întregi. Ei, în graba lor pentru a se salva, omit faptul că normalitatea și bunul simț pot să-și piardă răbdarea și umilința de a accepta palmă după palmă fără să riposteze la un moment dat”, a adăugat liderul Mișcării România Împreună.

„Ultima greșeală pe care ar face-o cei care ne-au abuzat azi bunul simț și ne-au vândut siguranța pe propria lor impunitate, ar fi să forțeze zilele următoare mecanisme instituționale, ordonanțe de urgență sau suspendarea Președintelui, pentru a face să intre în vigoare pe «repede inainte» modificările decise azi. Acesta ar putea fi ultimul act al unei guvernări iresponsabile”, a mai spus fostul premier.

Printre modificările cele mai controversate, care reduc extrem de mult posibilitatea de acțiune a procurorilor și îi avantajează pe infractori, inclusiv pe cei care comit fapte cu violență, sunt următoarele:

Durata urmăririi penale este redusă la un an. Acest lucru înseamnă că dacă procurorii nu reușesc să trimită în judecată un inculpat în termen de un an, dosarul se clasează automat. Dacă inculpatul nu a fost condamnat în prima instanță, instanţa de apel nu poate dispune condamnarea în urma reaprecierii în fapt şi în drept, ci doar în urma apariţiei unor elemente noi. Reprezentanții opoziției susțin că această schimbare l-ar avantaja pe președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care ar putea să ceară ca procesul în care a fost găsit nevinovat de mărturie mincinoasă în prima instanţă să nu mai continue în apel, aşa cum a solicitat procurorul.

Denunţurile vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă sunt făcute în maximum 6 luni de la comiterea faptei. Pentru arestarea preventivă nu va mai fi necesară suspiciunea rezonabilă, ci va fi nevoie de indicii temeinice. Convorbirile interceptate care nu privesc fapta ce formează obiectul dosarului în cauză, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.

Dezvăluirile în timpul urmăririi penale referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii sunt interzise, cu excepția cazului în care se justifică interesul public “prevăzut de lege”. Recursul în casaţie în favoarea inculpatului poate fi declarat oricând. Cererea de liberare condiționată poate fi făcută din 6 în 6 luni, nu la un interval de un an cât este în prezent.

Este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii.

Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: g) neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei (amendament PSD și ALDE). i) un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză.

Florin Iordache, șeful comisiei speciale din Parlament, a argumentat necesitatea adoptării acestor modificări la CPP spunând: „Vrem să aducem România pe un drum normal. Ne-am săturat de abuzuri”. El a susținut în plen că se doreşte „stoparea abuzurilor”.

„Am foarte multe elemente care susţin această iniţiativă. Să votaţi cu mintea dumneavoastră pentru că noi chiar ne-am dorit să punem capăt abuzurilor. Prezentarea unor oameni cu cătuşe care s-au dovedit apoi a fi nevinovaţi – vrem să rezolvăm asta. Vrem ca procurorilor să le fie repartizate dosarele aleatoriu. Faptul că noi dorim înlocuirea sintagmei îndoială rezonabilă cu indicii temeinice este tocmai pentru că am văzut în practică cum se fac dosare doar pentru indicii. Dacă după câţiva ani se dovedeşte că a fost o greşeală, cine îi mai dă acelui om înapoi zilele, nopţile pierdute? Ne-am săturat de abuzuri, ne-am săturat de justiţie făcută prin protocoale, chiar vă rog să vă uitaţi pe amendamente, pe modificări. Noi vrem să aducem România pe un drum normal. Ne-am săturat de abuzuri. În programul de guvernare asta aveam prevăzut, să punem capăt abuzurilor. Ne-au cerut judecătorii să punem capăt abuzurilor făcute de procurori asupra lor”, le-a transmis Iordache colegilor.

Raportul privind proiectul de Lege pentru modificarea Codului de procedură penală a fost publicat de Comisia Iordache la ora 18.00, iar dezbaterile au început 15 minute mai târziu, spre nemulțumirea opoziției care a acuzat că nu a avut timp să citească documentul de 300 de pagini.