BRAȘOV. Radiografia sistemului de sănătate românesc interpretată de deputatul Remus Borza: „Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat!”

„Sănătatea, o gaură neagră a bugetului”, așa consideră deputatul independent de Brașov (fost ALDE), Remus Borza. 

Parlamentarul ne-a transmis că după moțiunele pe educație, pe transporturi, iar acum pe sănătate, așteaptă și una pe administrație: „Sunt cele patru mari sisteme publice, mari consumatoare de resurse, hiperreglementate, centralizate, netransparente, ineficiente și anacronice. Toate partidele tradiționale din România au guvernat, perioade mai lungi sau mai scurte. Inclusiv cele ce semnează azi textul moțiunii pe sănătate. Și toate nu au facut nimic timp de 28 de ani pentru a debirocratiza, reforma și moderniza aceste sisteme vitale pentru fiecare cetățean în parte. Toți au gestionat clientelar și au politizat excesiv aceste domenii. Evident, din acest punct de vedere, constat multă ipocrizie și demagogie în acest demers”.

Nu este o surpriză că Borza consideră că „azi, principalul vinovat de starea de lucruri din sănătate, transporturi, administrație sau educație este PSD. Pentru simplu motiv ca azi, PSD are toate pârghiile și mijloacele de a restructura și europeniza aceste sisteme. PSD azi are 46% din mandatele de parlamentari, 57 % din mandatele de primari, președintia a 28 de consilii județene din 40. Cetățenii i-au dat PSD o majoritate tocmai pentru a reforma statul, instituțiile și autoritățile statului precum și marile sisteme publice. Deși poate, nu o face. Și pentru asta nu are nici o scuză”.

Bani mulți, rezultate zero

Remus Borza a făcut și o analiză a sistemului medical românesc, amintind că, în România, avem 367 de spitale publice și 183 de spitale private, cu un număr total de paturi de 131.600. Anul acesta s-au alocat pentru Sănătate, de la bugetul de stat, 38 miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decat anul trecut. În ultimii 20 de ani, s-au alocat peste 100 miliarde euro pentru sanatate.

„Rezultatul 0. Nici un spital public construit. Ba mai mult, pe mandatul guvernului Boc, am închis 69 de spitale. Și azi, se moare cu zile în spitalele din România. Infecțiile nosocomiale sunt o realitate și nu o invenție a presei. Și azi spitalele de stat sunt deficitare în aparatura și tehnică de investigație medicală, deficitare în personal medical dar excedentare în personal administrativ. Să nu mai vorbim de criza vaccinurilor care s-a perpetuat în ultimii ani. România este țara cu cea mai mare mortalitate infantilă din Europa și cu cea mai mare incidență a bolilor cardiovasculare”, a remarcat politicianul.

În concluzie, soluția de revigorare a sistemului medical românesc nu este suplimentarea fondurilor, ci mai degrabă restructurarea lui, consideră Borza, iar argumentele lui sunt: „Avem 355 000 de salariati în sănătate și asistență socială, cam o treime din numărul total al bugetarilor. Jumătate dintre ei sunt funcționari și personal administrativ, într-un cuvânt plimbători de hârtii și consumatori de resurse. Nu avem nevoie de 367 de spitale de stat. Care este rostul unui spital într-un orășel de provincie de 5-10 mii de locuitori câtă vreme nu are nici medici buni, nici aparatură medicală? Câtă vreme pentru orice investigație mai complexă te trimite la spitalul județean? Chiar și pentru o banală radiografie, CT, RMN sau EKG. Mai bine avem 40 de spitale noi în fiecare reședință de județ, care să corespundă actualelor standarde, fluxuri și circuite medicale, care să acopere întreaga patologie medicala și să fie dotate cu aparatură de ultimă generație și cu medici bine pregătiți și bine plătiți. Actualele spitale de stat sunt veritabile bombe biologice. Din cauza vechimii lor sunt impregnate până la nivelul structurii de rezistență cu viruși și bacili, de unde vine și incidența foarte mare a deceselor cauzate de infecțiile intraspitalicești. În teritoriu, la nivel de municipii și mari comune, trebuie să dezvoltăm medicină de ambulatoriu. Pentru bolnavii cronici sau acuți, trebuie să optimizăm transportul acestora în timp util prin rețeaua SMURD dotată corespunzător cu unități mobile de prim ajutor și terapie intensivă (ambulanțe și aeronave) la spitalul județean, la spitalele din municipiul București sau la spitalele din marile centre universitare”.  

Spitalele private sunt discriminate

„Avem 183 de spitale private. Adevărate centre de excelență în ceea ce privește actul medical. Vorbim aici de investiții de peste 3 miliarde de euro. Și ele sunt instituții de utilitate publică. Atunci, de unde vine această discriminare și marginalizare a spitalelor private prin politicile publice promovate de Ministerul Sănătății și CNAS? Indiferent de complexitatea intervențiilor chirurgicale realizate într-un spital privat (operații pe creier sau cord) CNAS decontează doar 3 000 lei, adică nici a zecea parte din costul operației. La spitalele de stat, toate costurile sunt suportate de la buget (personal, dotări, investiții, etc), pe când la privat, nu se decontează nici contravaloarea actului medical. În schimb, statul este extrem de generos în decontarea serviciilor medicale prestate cetățenilor români de clinicile din străinătate. Pe formularul E112, CNAS plătește anual, în medie, 200 milioane de euro clinicilor din Turcia, Austria, Germania sau Franța. Eate drept oare? Nu ar trebui aplicat și în România principiul Bismarkian, și anume, banul urmează pacientul”, a continuat Borza.

El a subliniat că o altă vulnerabilitate a sistemului medical din România, dependența de importurile de medicamente, care costă România în fiecare an, aproape 4 miliarde de euro.

„Producătorii internaționali de medicamente practică în România, pentru mai multe molecule, prețuri și de 3 ori mai mari decât în alte țări. Acest lucru este posibil pentru că în România nu există nici o fabrica care să producă oncologice solide sau injectabile, insulină sau vaccinuri. Am ajuns să importăm medicamente până și din Ungaria, în jur de 400 milioane euro anual. România are tradiție în producția de medicamente. Dar azi mai avem o singură fabrică de stat, Antibiotice Iași. Să nu uităm că suntem inventatorii insulinei (Nicolae Păulescu) sau a penicilinei (Victor Babeș) și cu toate astea nu avem capacități adecvate de producție. Aceasta trebuie să fie o altă prioritate a Guvernului, finanțarea din surse proprii sau printr-un parteneriat public privat de capacități noi de producție de medicamente care să elimine sau măcar să diminueze dependența de importuri”, este o altă sugestie prezentată de deputat.

Parlamentarul de Brașov este de părere că Guvernul trebuie să reformeze, să dereglementeze și să descentralizeze sistemul public de sănătate: „Dar mai întâi, trebuie să-l restructureze. În egală măsură, trebuie promovat un management profesionist, responsabil, vizionar și asumat la nivelul Ministerului Sănătății, a CNAS și a spitalelor publice”.