BRAȘOV. Premieră „democratică”: consilierii județeni nu mai au dreptul la interpelări verbale (VIDEO)

Ședința de joi a Consiliului Județean Brașov, desfășurată în sistem mixt (online și prezență fizică în sala 120) s-a încheiat cu o premieră „democratică”: instituirea interdicției pentru aleșii județeni de a mai face interpelări verbale. Ridicarea dreptului de a mai vorbi în plen, legiferat prin Codul Administrativ, a fost luată prin… vot, la propunerea șefului CJ, Adrian Veștea (video, de la minutul 24, toată disputa).

Totul a început de la ultimul punct pe ordinea de zi – proiectul de hotărâre privind aprobarea Ghidului de finanțare a serviciilor sociale asigurate de ONG-uri, asociații și fundații – unul dintre cele opt introduse suplimentar. Consilierul județean Marius Stoianovici (USR PLUS) a sesizat faptul că proiectul și documentele aferente au fost încărcate miercuri, cu o zi înainte de ședință, după ora 16.00, când Comisia 5, din care face parte, își încheiase lucrările, astfel că nu există avizul acesteia (al Comisiei Juridice), iar consilierii din Comisia 7 (de Sănătate) au dat un aviz după ce au votat pe WhatsApp. „Eu nu cred că este o procedură OK, știu că proiectul a fost în dezbatere publică de două ori, pe site, dar nu cred că s-a putut da un vot informat, nu cred că au avut timp să citească documentele”, a declarat Stoianovici.

Fără aviz de la o comisie, cu aviz pe Whatsapp de la alta

Adrian Veștea a replicat că se poate amâna votul, pentru o nouă ședință, dar a subliniat că acest lucru va însemna și întârzierea depunerii cererilor, a analizei acestora și, mai important, a implementării proiectelor sociale. „Ghidul a stat o lună și jumătate în dezbatere publică, noi putem să mai amânăm pentru luna viitoare sau să facem o altă ședință pentru asta, dacă vrei să mai aprofundați, deși este un ghid definitivat, care are prevederi ce au reieșit în urma unor documentații. Dar sunt de acord, eu sunt la dispoziția dvs., dacă vreți să mai amânăm, însă suntem deja în mai, asta va întârzia și mai mult depunerea proiectelor, evaluarea și, mai important, implementarea proiectelor sociale. Dacă aveați ceva amendamente sau puncte de vedere pertinente, legate de ghid, mai înțelegeam, dar altfel întârziem prea mult”.
Vasile Ungureanu (PNL) a intervenit, afirmând că lui i se pare OK procedura (de vot și aviz pe Whatsapp), de vreme ce, în ultimul an, s-au generalizat și chiar legiferat chiar procedurile de lucru online.

„Francezul din Cobor”: Trebuie mai mult sprijin pentru serviciile sociale

Proiectul a trecut cu vot unanim, dar Erwan Joliff (USR PLUS) – cunoscut drept „Francezul din Cobor” (unde locuiește din 2004 și unde a organizat, printre altele, Serviciul Voluntar de Pompieri) – a avut, la rândul său, o interpelare pe tema ghidului, subliniind că sunt multe lucruri ce mai trebuie reglate, după ce a discutat cu toate părțile implicate, inclusiv cu ONG-urile. „Amendamentele au fost mult mai multe, dar singura propunere care se regăsește în hotărâre este reducerea cofinanțării din partea beneficiarilor de la 15 % la 10 %. Mi s-a spus că legea nu permite mai mult, dar am citit Legea nr. 350 din 2005 și mi-am dat seama că aceasta nu este atât de restrictivă pe cât mi s-a prezentat. Avem în aparatul nostru administrativ niște reguli care par să complice tot procesul. O altă problemă este că ne lăudăm cu digitalizarea în Consiliul Județean, dar nici în 2021 dosarele nu pot fi depuse online. În 2019, au fost accesate doar 30% din fondurile alocate pentru proiecte sociale, sunt curios câte vor fi folosite anul acesta. Cred că ar fi timpul să sprijinim mult mai mult serviciile sociale. Mi-aș dori să fim mai îndrăzneți în ceea ce privește externalizarea acestor servicii. ONG-urile din domeniu primesc câte 600 de lei pe lună pentru fiecare beneficiar, o sumă ridicolă față de cheltuielile reale pentru acordarea acestor servicii sociale”, a declarat alesul. El a dat citire și unui material de presă în care era citat președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, despre modul în care se cheltuiesc banii în asistența socială și despre cât de ineficiente sunt centrele de stat în care se face instituționalizarea.

Iritat, Adrian Veștea l-a intrerupt pe consilierul județean: „Nu facem aici lectură. Nu suntem la sala de lectură. Lăsați-ne cu ceea ce scriu unii în presă, mai ales dacă citiți pe internet sunt fel și fel de opinii ale unor oameni. Punctul a trecut și tocmai l-ați votat. Mai departe, dacă aveți aprecieri, faceți-le în scris, ajung la direcțiile de specialitate și cred că aceasta este procedura”.

Acesta a fost și momentul în care Adrian Veștea a propus ca, de la următoarea ședință de plen, toate interpelările să se facă în scris, iar hotărârea a fost aprobată, prin voturile din sală și din fața ecranelor ale consilierilor județeni, doar patru votând împotrivă. Teoretic, nici un consilier județean nu va mai putea lua cuvântul în plen, pentru interpelări, lucru fără precedent în CJ Brașov și nu numai. În fiecare ședință de plen, președintele CJ citește titlurile proiectelor de hotărâre, întrebând invariabil: „Avem puncte de vedere?”. Cel mai adesea urmează: „Neavând puncte de vedere, supun la vot”, dar au fost și situații în care s-au exprimat opinii pro și contra, cu dezbateri aprinse. 
Acum, Adrian Veștea a fost susținut de Ciprian Sterpu (PNL), care a afirmat că „sunt surprins, nu știam că aici, în Consiliul Județean, avem secțiune de declarații politice, ca în Parlament. Văd că sunt colegi interesați să spună foarte multe, dacă știu că sunt înregistrați. Se spune că, atunci când vrei să faci un bine, îl faci în liniște. Și noi am identificat unele zone de vulnerabilitate în ghid, dar primul reflex a fost să ne îndreptăm către direcțiile și compartimentele de specialitate, să le explicăm ce am identificat că nu e corect, să îmbunătățim ce se poate. Dacă sunt colegi care cred că, cu declarații politice aici, în Consiliul Județean, rezolvă ceva, eu cred că ei greșesc. Nici eu nu am de gând să mă las până nu va fi îmbunătățit ghidul pentru anul viitor, ca să aibă acces și alte asociații și fundații, oameni care fac mult bine”.

„Mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta”

După ședința de plen, Erwan Joliff a scris pe Facebook despre ceea ce s-a întâmplat în timpul ședinței de plen „Se pare că am reușit să-l supăr pe președintele consiliului domnul Adrian Veștea, în urma unei interpelări în legătură cu ghidul solicitantului pentru fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea de proiecte de asistență socială în județul Brașov pe anul 2021. Am reușit să declanșez și prima mea «inițiativă indirectă» de hotărâre de consiliu asupra regulamentului intern al consiliului județean. De acum încolo nu mai avem voie la intervenții verbale în timpul ședințelor. Totul trebuie să fie scris. Ni s-a tăiat microfonul. Știu că-i deranjez în general pe «boși» și lucru ăsta îl știu de foarte mulți ani. Însă mai știu că nimic nu se schimbă cu plimbatul hârtiilor. Asta se întâmplă de ani de zile în țara noastră cu toate consecințele pe care le vedem în jurul nostru. Politica este un mix de luare de cuvânt, de muncă de investigație și de documentare, de dialog real cu cetățeni și de fapte, multe fapte. Dacă ni se taie în interiorul ședințelor de plen dreptul de a lua cuvântul eu mă întreb serios ce fel de democrație este aceasta. Se pare că de acum încolo va fi și mai multă liniște. Asta este atmosfera, din păcate, în «forumurile democratice» din țara noastră, unde domnește executivul și unde restul este doar de formă”.

Într-un comentariu la postare, colegul său de partid și de CJ, Agache Aurel Dionisie, l-a liniștit: „Votul acela a fost doar așa ca să ne aflăm în treabă. Ca să se ia dreptul de a interpela verbal trebuie modificat regulamentul de funcționare. Cu respectarea pașilor procedurali”.

Tot pe Facebook, Marius Stoianovici a scris după ședință că „interpelarea colegului Erwan Joliff l-a determinat pe președintele CJ, Adrian Veștea, să propună plenului o chestiune aberantă: consilierii județeni, începând cu ședința viitoare, să nu mai poată face interpelări verbale, ci doar scrise! În deruta și perplexitatea momentului, majoritatea controlată de președinte a votat «pentru», în timp ce eu și colegii mei, evident, împotrivă. Drepturile și obligațiile unui ales local sau județean sunt precizate extrem de clar în Codul administrativ și nu pot fi îngrădite printr-o astfel de hotărâre. Cred că acest gest nu poate rămâne așa!”.