Brașov. Pentru implementarea proiectelor cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă ar fi nevoie de peste 150 de milioane de euro

Municipalitatea brașoveană a organizat astăzi o dezbatere publică pe tema Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), întâlnire la care au participat reprezentanți ai Primăriei, Agenției Metropolitane Brașov, ai administrațiilor locale din Zona Metropolitană, ai RAT Brașov, dar și ai unor ONG-uri interesate de acest subiect. Documentul, au anunțat reprezentanții municipalității brașovene va mai fi în consultare publică până în 4 decembrie, dată până la care se pot trimite observații sau sugestii scrise.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, a explicat unul dintre consultanții care a realizat documentul, Adrian Vâlcan, a fost elaborat după ce au fost colectate date din teren, au fost consultate primăriile din Zona Metropolitană și au fost luați în considerare mai mulți indicatori, printre care accesibilitatea, eficiența economică sau incidența accidentelor. „Au fost pregătite trei scenarii, iar într-un final a fost elaborat un scenariu preferat, în care sunt incluse peste 100 de proiecte. Ideea acestui document este că dacă nu se iau măsuri pentru reducerea utilizării autoturismelor personale, va apărea o presiune asupra infrastructurii rutiere din Zona Metropolitană. În aceste condiții, ne-am axat pe transportul public și pe vehiculele nemotorizate”, a explicat Vâlcan.

El a precizat că, printre măsurile obligatorii prevăzute de acest document sunt îmbunătățirea infastructurii pentru pietoni și bicicliști, dar și efectuarea unor lucrări ce vizează fluidizarea circulației mijloacelor de transport în comun. „Rutele pentru pietoni și bicicliști trebuie separate de traficul motorizat. De asemenea, pe lângă amenajarea pistelor destinate vehiculelor pe două roți, este nevoie și de realizarea unor parcări pentru bicicliști. În ceea ce privește tranportul public de călători, pentru vehiculele care asigură acest serviciu este nevoie trasarea unor benzi speciale”, a mai spus Vâlcan.

De asemenea, a continuat el, pentru a reduce numărul de accidente în care sunt implicați pietonii, pe arterele  rutiere largi, se impune amenajarea, pe axul drumului, a unor refugii.

Printre proiectele amintite de consultant, sunt realizarea unor pasaje subterane pentru pietoni, reabilitarea centrului municipiului Săcele, interconectarea rețelei de piste pentru bicicliști din municipiul Brașov, introducerea sensului dublu pe unele străzi din centrul civic (prin implementarea acestei soluții urmând a se reduce viteza de deplasare), modernizarea drumurilor județene sau realizarea, la Predeal, a unei rețele de piste pentru bicicliști cu o lungime de 25 de kilometri.

În total, pentru implementarea investițiilor prevăzute în PMUD, ar fi nevoie de aproximativ 156 milioane de euro, din care 53 mil. euro în perioada 2016-2020, 30 mil. euro în perioada 2021-2030 și 73 mil. euro după 2031. „Aceste sume sunt doar estimări, pentru că PMUD nu are valoare de studiu de fezabilitate”, a explicat Vâlcan

Planul de Mobilitate Urbană va fi aprobat de consiliile locale ale unităților teritorial-administrative din Zona Metropolitană, iar din acel moment prevederile documentului vor deveni obligatorii.

Un astel de plan a fost realizat și în 1979

În timpul dezbaterilor, au fost și unele observații. Astfel, unul dintre consilierii locali care au participat la discuții, Christian Macedonschi, a afirmat că ar fi nevoie de reintroducerea tramvaielor.

Pe de altă parte, Maximilian Munteanu, unul dintre ONG-iștii prezenți la discuții  a solicitat ridicarea interdicției accesului cu bicicleta în parcuri și în Centrul Istoric: „Nu cred că în parcuri, bicicliștii ar reprezenta o amenințare pentru pietoni. În toată Europa, bicicliștii au voie în parcuri. Aici nu! De asemenea, în Piața Sfatului, nu ai voie cu bicicleta, dar se închiriază copiilor tot felul de mașinuțe”.

Pe de altă parte, un arhitect prezent la discuții, Gruia Hilohi, a afirmat că în 1979,  pentru Brașov a mai fost realizat un plan de mobilitate. „Din punctul meu de vedere, documentul de acum mai bine de 35 de ani era mai cuprinzător. Planul de acum nu ia în calcul coloana vertebrală a orașului, respectiv DN1-Calea București-Bulevardul Eroilor-Strada Lungă, iar Centrul istoric nu este tratat ca o zonă prioritară”, a afirmat brașoveanul.

Pe de altă parte, el a recomandat ca în loc să fie construite pasaje subterane pentru pietoni, să fie realizate unele pentru mașini: „Ar trebui să fie trecute în subteran mașinile. Avem experiența celor două pasaje subterane pentru pietoni din Centrul civic, care reprezintă un eșec. În zona dintre Prefectură și Primărie ar trebui să se amenajeze o parcare subterană, unde să poată fi lăsate autoturismele funcționarilor instituțiilor din această zonă”