BRAȘOV. Parchetul cercetează, consilierii locali votează… într-un caz imobiliar din Centrul vechi al orașului

În secolul al XIX-lea s-au constituit hărţi topografice ale Braşovului, iar după cartografierea oraşului s-a trecut la constituirea cărţilor funciare (CF) aferente parcelelor respective. Numerele de top care se dau rămân neschimbate în timp pentru orice administraţie, indiferent de epocă, pentru controlul situaţiei reale. Simpla mutare a unor numere top pe harta topografică şi modificarea aceloraşi numere top în cartea funciară aferentă poate face ca imobile intregi să treacă în mâna altor propietari decât cei în drept.

Un caz concret din Braşov, în care familii întregi sunt pe cale să ajungă în stradă, a atras atenţia sociologului conf. univ. dr. Ştefan Ungurean, deţinător al Premiului Academiei Române „Dimitrie Gusti” din 2015, pentru care „totul a reprezentat un interes ştiinţific – să înțeleg mecanismele care stau la baza funcţionării instituţiilor publice şi relaţiile dintre ele”. El a ţinut, de altfel, și o comunicare ştiinţifică – „Implicarea instituţiilor publice în producerea nelegalismelor în afacerile imobiliare în Municipiul Braşov – studiu de caz”, în noiembrie anul trecut, la Universitatea Transilvania Braşov, la Colocviul Internaţional de Ştiinţe Sociale şi Comunicare ACUM -2017.

În expunerea care a avut ca temă situaţia imobilului din Braşov, str. Castelului nr. 46, s-a analizat sociologic implicarea instituţiilor statului. Semnificaţia generală este că „ceea ce a rămas neschimbat de-a lungul timpului (timp marcat de evenimente precum dispariţia Imperiului habsburgic, căderea Imperiului austro-ungar, două războaie mondiale, ocupaţia sovietică şi regimul comunist din perioada Ceauşescu) a fost modificat faţă de realitate în zilele noastre, «din pix», atât pe harta topografică cât şi în cartea funciară, de către câtiva funcţionari publici, experţi topografi şi judecători”.

În prezentarea sa, profesorul Ungurean arată că instanţele de judecată nu au ţinut seama de actele primite la dosar care demonstrau că, la naţionalizarea din 1950, apare un alt proprietar, respectiv Weinhold Heinrich, potrivit adresei nr. 16841/4.01.2016 eliberată de Consiliul Judeţean Brasov. Totodată, conform Rolului Fiscal nr. 59 din Arhiva Primăriei Braşov, mai precis la imobilul de pe strada Castelului nr. 46 (fost Castelului nr. 44) apare tot numele lui Weinhold Heinrich şi tot el este cel care a plătit ultimul impozit din 1949.

Cu toate acestea, mai prezintă sursa citată, atât Tribunalul Braşov, cât şi Curtea de Apel Braşov, prin Decizia civilă nr. 413/R/19.10.2016, au respins cererile scrise şi depuse la dosar de a se face o nouă expertiză topografică judiciară actualizată. În acest fel, s-a anulat posibilitatea ca erorile să fie dovedite şi remediate de instanţele de judecată.

Trebuie amintit aici că încă din septembrie 2017, Nicolae Paraschiv, director juridic la RIAL Braşov scria, prudent, că „nu se opune…..demersurilor juridice pentru clarificarea/modificarea situaţiei juridice a imobilului situat în Braşov, str. Castelului nr. 46”, deşi ştia că Decizia civilă nr. 413/R/19.10.2016 a Curţii de Apel Braşov fusese dată cu un an înainte şi a rămas irevocabilă (RIAL-ul a fost parte în proces), după cum a spus unul dintre locatarii afectaţi de situaţia prezentată.

Ca un rezultat al acestor „manevre”, o familie a plecat şi altele sunt pe cale să-şi piardă locuinţele din imobilul respectiv. În acest context, locatarul Chirilă Vladimir, de pe str. Castelului nr. 46 a depus o plângere penală cu bănuiala rezonabilă de fals în acte publice, cu referire specială la harta-colaj cu numere topografice despre care afirmă că sunt „modificate”. Bănuiala rezonabilă a fost acceptată de organele de cercetare penală printr-o adresă din 05.01.2018, emisă de Secţia 1 de Poliţie Braşov, în care se spune: „în cauză efectuându-se cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, fapta prevăzută şi pedepsită de art. 320 alin. 1, C pen.”.

Așadar, legalitatea actelor care au stat la baza Deciziei civile nr. 413/R/19.10.2016 emise de Curtea de Apel Braşov este cercetată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov într-un dosar penal, aşa cum rezultă din adresa din data de 30.03.2018, dată de Secţia 1 Poliţie Braşov, în care se spune: „Cele solicitate dvs. fac obiectul dosarului penal nr. unic 785/P/2018 unde urmează a se dispune măsuri legale”.

Între timp, membrii Consiliul Local Braşov, „au rezolvat” problema, fără să ţină cont de ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov, prin votarea Hotărârii nr. 168 din 21 martie 2018. În aceasta se spune: „Art.1. Se aprobă dezmembrarea imobilului situat în Braşov, str. Castelului nr.46, înscris în CF 26 nr.top (4885/2,4886/2,4887/2,4888/2,4889/2/ care face parte integrantă din prezenta hotărâre”. Adică exact aceleaşi numere de top care fac obiectul „cercetării sub aspectul săvârşirii infracţiunii de falsul material în inscrisuri oficiale” din adresa Secţiei 1 Poliţie Braşov din data 05.01.2018.

Deci, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov cercetează legalitatea unor numere de top privind falsul în acte, iar la Consiliul Local al Municipiului Braşov consilierii votează dezmembrarea imobilului situat în Braşov, str. Castelului nr. 46, considerând corecte numerele de top atribuite acestui imobil, fără să mai aştepte finalizarea anchetei Parchetului de pe lângă Judecătoria Braşov.

Cu privire la această situaţie, Chirilă Vladimir a declarat: „După o jumătate de an de cercetare, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov nu a luat încă măsura simpla dar esenţială de efectuare a unei expertize topografice judiciare, urmată de sechestru asigurator penal, cât durează ancheta, pe imobilul de la adresa str. Castelului nr. 46, pentru a nu fi înstrăinate apartamentele atribuite cetăţenilor străini numiţi în Hotărarea nr. 168 din 21 martie 2018, emisă de Consiliul Local Braşov”.