BRAȘOV. Izabella AMBRUS: „Este falsă afirmația potrivit căreia România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților”

Parlamentarii din comisiile juridice, de administrație publică și pentru drepturile omului au respins miercuri, cu majoritate de voturi, fără dezbateri pe articole, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii 215/2001 a administrației publice locale, inițiat de UDMR.

Proiectul de lege prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al locuitorilor, și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale au obligația să asigure în raporturile cu aceștia folosirea limbii materne, în conformitate cu procedurile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Parlamentarul Isabella Ambrus a transmis astăzi, într-o conferință de presă susținută la Brașov, poziția UDMR privind respingerea amendamentului la Legea administrației publice locale privind pragul de folosire a limbii materne. 

„Este falsă afirmația potrivit căreia România ar fi o țară model în ceea ce privește rezolvarea situației minorităților. Respingerea amendamentului din Legea administrației locale demonstrează clar acest aspect. Mesajul este, însă, foarte clar și pentru UDMR și pentru membrii comunității maghiare: majoritatea română a respins dialogul cu maghiarii. În cazul Legii nr. 215/ 2001, la fel ca în cazul tuturor proiectelor de lege, UDMR a ales calea normalității, a democrației parlamentare. Uniunea a propus un dialog întregii clase politice, tuturor partidelor parlamentare și reprezentanților tuturor minorităților naționale, prin care le-a solicitat să își prezinte opiniile cu privire la modificarea propusă și să caute o soluție de compromis pentru ca solicitările și cerințele legitime ale comunității maghiare din România să fie îndeplinite, iar pragul de folosire a limbii materne în instituțiile publice să fie redus de la 20 la 10, eventual 15 procente”, a spus Isabella Ambrus.

Ea a subliniat că „acțiunile anti-maghiare din ultimele luni și, mai ales, retorica anti-minoritară a liderilor partidelor de opoziție, acum, în apropierea Centenarului, nu aduc reconcilierea, apropierea și consolidarea încrederii între majoritate și minoritate, ci, dimpotrivă, efectul este invers. În timp ce România susține ferm că este un model în gestionarea situației minorităților naționale, în realitate, demonstrează continuu că îi este teamă de dialog. O națiune puternică are un dialog permanent cu minoritățile sale, nu le tratează cu forța”.

UDMR nu renunță la propunerea de reducere a pragului de folosire a limbii materne de la 20 la 10, eventual 15 la sută. Senatul va fi Camera decizională în privința modificării Legii nr. 215/2001.

„Ne-am fi dorit un dialog, chiar pe textul amendamentelor noastre, în schimb majoritatea a ales calea refuzului total de a dialoga. Nu putem renunța la aceste cerințe, având în vedere faptul că acestea sunt legitime și vin în sprijinul comunității noastre. România și-a asumat anumite obligații cu privire la respectarea drepturilor minorităților, noi nu cerem nimic în detrimentul lor”, a încheiat deputatul.

Precizăm că inițiatorii proeictului au dorit, între altele, reglementarea clară și predictibilă a subiecților de drept care au obligația de a asigura folosirea limbii materne și scăderea pragului de la 20% la 10% al numărului persoanelor aparținând minorității naționale din totalul populației unității administrativ-teritoriale, cu introducerea unui prag alternativ exprimat prin numărul persoanelor aparținând minorităților naționale din totalul populației care să reflecte exprimarea ‘număr semnificativ/substanțial de cetățeni aparținând minorității naționale din Constituția României, dar și din tratatele internaționale’.

Ei au mai propus stipularea dreptului de a utiliza limba maternă în unitățile teritoriale locale care îndeplinesc pragul legal și de către persoanele aparținând minorităților naționale care nu au domiciliul sau reședința în acestea.