BRAȘOV. Dispută între senatorul Coliban și primarul Scripcaru pe tema autobuzelor diesel: „Până și cuptoarele pentru mici de la Ceasu’ Rău sunt poluante”

Ultimul punct de pe ordinea de zi a ședinței de plen a Consiliului Local Brașov de vineri a iscat controverse între primarul George Scripcaru și senatorul USR de Brașov Allen Coliban, fiind adusă iar în discuție procedura de infringement împotriva României din cauza gradului mare de poluare constatat de Comisia Europeană, cu ani în urmă, în Brașov, Iași și București. 

Discuțiile din ședința CL Brașov au început din momentul în care s-a citit, spre a fi votat de consilierii locali, „proiectul de hotărâre privind aprobarea acordului de sprijin municipal între Municipiul Braşov, RATBV S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD)”.

Prezent la ședință, senatorul Coliban a făcut o interpelare înainte de procedura de vot, punând sub semnul întrebării oportunitatea achiziției a 105 autobuze de tip EURO 6 diesel, cu peste 25 de milioane de euro (sumă împrumutată de la BERD), în condițiile în care, potrivit parlamentarului, „diesel este mai nociv decât credem, de aceea metropolele renunță la el, iar UE finanțează doar transport ecologic sau hibrid. Fundamentarea investiției ține cont de prevederile Agenției Europene pentru Mediu (EEA), de a include în costul final și costurile privind mediul?”.

Apoi, parlamentarul a adus argumente, în susținerea afirmațiilor sale venind cu studiile la nivel mondial care arată nocivitatea motoarelor diesel, amintind și de scandalul Dieselgate din 2015, care a arătat că producătorii au mințit și motoarele diesel depășesc în realitate cu mult standardele de poluare. 

Mai mult, după cum a continuat Coliban, „România se află în infringement pe calitatea aerului, din cauza a trei orașe – București, Iași și Brașov. Conform directivelor CE 62/1996 și 50/2008, Brașovul trebuia să elaboreze un Plan de Gestionare a Calității Aerului, care să trateze toate sursele de poluare, inclusiv transportul public”.

Măsuri antipoluare

Primarul George Scripcaru a replicat imediat: „Nu cred că BERD vrea să ne polueze. Facem și noi ca alte orașe din Europa, de dimensiunea Brașovului. Autobuzele pe care intenționăm să le achiziționăm sunt necesare și sunt la standard ridicat, Euro 6, care se încadrează în toate normele impuse, inclusiv pe partea de mediu”.

Edilul a continuat făcând referire la afirmațiile Grațielei Gavrilescu, ministru al Mediului, care ba laudă măsurile luate la Brașov, ba reproșează autorității locale că nu colaborează, pentru reducerea emisiilor poluante.   

„Am întrebat și noi la Minister ce ar trebui să facem mai mult decât am făcut până acum în acest sens. Avem un plan impus de CE, pe care îl parcurgem. În Brașov am scos traficul greu din oraș, prin construirea centurii ocolitoare. Nu mai există marile fabrici care să polueze, CET-ul, care era un punct negru pe această hartă, a fost și acesta desființat, am plantat în Brașov zeci de mii de puieți în ultimii ani, iar sistematizarea traficului este concepută în așa fel încât să reducem poluarea”, a enumerat Scripcaru câteva din măsurile luate la Brașov. 

Și micii sunt de vină 

Mai departe, primarul și-a făcut un fel de autocritică, pentru că a acceptat să fie amplasate puncte de înregistrare a gradului de poluare tocmai acolo unde particulele nocive înregistrează aglomerare mare.  

„Unul dintre aceste sisteme se află în intersecția de la Ceasu’ Rău, unde este imposibil să nu existe poluare, din cauza traficului intens. De altfel, în acea zonă intenționăm o nouă sistematizare, care să includă și strada Castanilor, unde există și un curs de apă pe care vrem să-l scoatem în evidență. În plus, în acea intersecție mai sunt și alți factori poluanți, în afara traficului. De exemplu, dacă mergeți acolo la ora 9.00 dimineața, când la Restaurantul Ceasu’ Rău se pregătesc cuptoarele pentru mici, veți vedea cum se ridică un nor de fum deasupra zonei. E și acesta un factor de poluare”, a explicat Scripcaru.  

Statul să-și ia și gunoiul!

Apoi, primarul s-a legat de practicile statului român, care a vândut „ce era bun” din fostele uzine, lăsând administrațiile locale să-și bată capul cu tonele de deșeuri industriale rămase în urmă: „De eemplu, a fost vândută fabrica de tractoare, dar numai partea bună a platformei. Deșeurile nu au fost produse de cetățenii orașului Brașov, ci de fabrica de stat. Când s-a vândut, trebuia dată la pachet cu rampa de gunoi. Nu este firesc ca statul să ia banii pe ce este bun, iar gunoiul să cadă în responsabilitatea UAT-urilor, pentru ca noi să alocăm bani de la bugetul local să rezolvăm această problemă. Statul să facă bine să ia și depozitul de deșeuri industriale, produse în zeci de ani”. 

După astfel de motivații, nici consilierii locali nu au mai avut nimic de obiectat, astfel că proiectul a trecut cu unanimitate de voturi. 

„Acordul de Sprijin Municipal face parte alături de Contractul de Garanție, Contractul privind Contul de Rezervă pentru Serviciul Datoriei și Scrisoarea de Informare din documentele ce stau la baza încheierii Contractului de Credit. Acordul nu reprezintă conform legislației din România și în special conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale din România, cu modificările ulterioare, o garanție locală, o garantare prin venituri sau orice alt tip de instrument de datorie publică locală acordat de Municipiu, pentru plata sumei principale a creditului, a dobânzii sau comisioanelor rezultând din Contractul de Credit”, se arată în expunerea de motive atașată proiectului.

toată ședința CL din 28 octombrie 2017 o puteți urmări aici:

https://www.youtube.com/watch?feature=share&v=cpJDmS0AxTo&t=4910&app=desktop