BRAŞOV. Dezbateri pe tema calităţii aerului şi zgomotului din oraş

Primăria Brașov a găzduit, ieri, ultima rundă a dezbaterii publice pe tema „Planului Integrat de calitate a aerului în Municipiul Brașov”, precum și a „Planului de acţiune pentru reducerea şi gestionarea zgomotului în Municipiul Braşov”.

După actualizarea celor două propuneri de documente cu observații și sugestii primite în perioada dezbaterii publice, ele vor fi înaintate spre avizare autorităţilor competente, Agenția pentru protecţia mediului (APM) şi Centrului de Evaluare a Calităţii Aerului (CECA) și, după avizare, vor fi înaintate spre aprobare Consiliului Local Brașov, în condițiile legii.

„Dorim să depășim cât mai repede etapele procedurale privind aprobarea acestor două planuri, deoarece acestea sunt foarte importante pentru accesarea de fonduri în etapele ulterioare ale strategiilor Municipiului Brașovului și Zonei Metropolitane, în special în ceea ce privește transportul și achiziția de mijloace de transport ecologice”, a declarat primarul George Scripcaru.

Potrivit reprezentantului APM Brașov, planurile prezentate respectă cerințele legale și după ce vor fi analizate vor primi cât mai rapid avizele necesare, petnru a putea fi apoi prezentate Consiliului Local spre aprobare și a se putea trece la implementarea lor.

Planul integrat de calitate a aerului

Studiul de calitate a aerului cuprinde identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie (industrial, transport, comerciale şi rezidenţiale, etc). Studiul și planul de calitate au fost elaborate de municipalitate, cu sprijinul Unității de Suport pentru Integrare SRL Cluj-Napoca. Planul integrat de calitate a aerului în Municipiul Braşov cuprinde măsuri pentru perioada 2018-2022.

Având în vedere rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, Brașovul se încadrează în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot/oxizi de azot (NO2/NOx) şi particule în suspensie (PM10, PM 2,5), impunându-se astfel elaborarea Planului integrat de calitate a aerului adaptat acestor emisii.

Poluanții atmosferici identificați în zonelor urbane au ca proveniență principală următoarele activități:arderea combustibililor fosili în surse staționare (centrale termoelectrice, centrale termice de diferite puteri şi cu diferite destinații, arderi în procese industriale); traficul rutier; arderea combustibililor fosili în surse mobile (autovehicule, utilaje mobile nerutiere, locomotive Diesel); stocarea şi distribuirea produselor petroliere; distribuirea gazelor naturale; spălătorii; depozitarea deşeurilor municipale;construirea, reabilitarea, demolarea de clădiri cu diverse destinații; construirea, reabilitarea şi întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi, a rețelelor edilitare, a parcurilor şi spațiilor verzi;procese industriale diverse.

Concluziile privind emisiile de poluanţi generate de activităţile din municipiul Brașov relevă că din cauza unor particularităţi legate de modelul urban al aglomerării (metropolă urbană dezvoltată pe matricea unei aşezări medievale, cu străzi înguste), caracterul microclimatic imprimat de geografia particulară în măsură a genera episoade de inversiune termică şi „curgere” a maselor de aer de-a lungul versantului Muntelui Tâmpa), ritmul dezvoltării urbanistice și industriale din ultimele decenii, creşterea accelerată a parcului auto, condițiile de mediu au cunoscut până la un moment dat o înrăutăţire, ceea ce a reprezentat temeiul acordării unei atenţii particulare în direcţia identificăii unor soluţii corective. Pornind de la modelele de dispersie la nivelul cărora s-au aplicat măsurile din cadrul scenariilor propuse, se prefigurează o scădere a noxelor sub valorile limită, păstrându-se însă rezerve legate de dinamica meteo-climatică ce dă particularitate zonei studiate. De subliniat faptul că seturile de măsuri nu pot fi implementate instantaneu, drept pentru care efectele de aşteptat se vor întinde pe o plajă de timp ce depinde direct de ritmul de adoptare al acestora. Cu toate acestea, coroborarea unor eforturi, dublate de investiţii consistente de mediu, inclusiv în direcţia extinderii reţelelor de monitorizare a aerului, vor conduce spre identificarea celor mai potrivite soluţii locale de gestiune, astfel încât problematica de mediu să poată fi adresată în mod eficient.

Măsurătorile efectuate, în perioada 2010 – 2017, de către Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului a municipiului Brașov (cu cinci puncte fixe de măsurare), au revelat cătraficul rutier este principalul vinovat atât pentru nivelurile ridicate de oxizi de azot, cât și pentru particule (PM10 şi PM2,5), unde nivelul se apropie de valorile limită anuale. În consecință, principalele măsuri propuse vizează:limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului; salubrizarea mai eficientă a străzilor;promovarea, îmbunătățirea şi extinderea transportului public;eliminarea autovehiculelor vechi din circulație; continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură;reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice;continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, întreținerea şi extinderea spațiilor verzi, renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene.

Planul de acţiune pentru reducerea zgomotului  

Anterior elaborării planului de acțiune, municipalitatea a realizat o cartare a nivelului de zgomot și elaborarea hărții strategice de zgomot a orașului, în cadrul dezbaterii fiind prezentat raportul asupra situației existente și măsurile ce urmează a fi luate.

În cadrul planurilor de acțiune, pe baza rezultatelor cartografierii acustice, se identifică zonele poluate fonic ca urmare a traficului rutier și a activităților industriale și se identifica soluțiile de diminuare a zgomotului ambiental sau de păstrare a nivelului scăzut de zgomot.

Principalele sursă ale zgomotului sunt traficul rutier și zonele industriale. Având în vedere analiza de detaliu a hărților de conflict s-a constatat că sunt depășiri ale nivelului de zgomot admis la fațada clădirilor numai în cazul factorului de zgomot trafic rutier, atât pe timp de noapte cât și pe timp de zi, în zona Ocolitorii Brașov, pe Valea Timișului, pe străzile Hărmanului, Feldioarei, 13 Decembrie, Stadionului, Fagarașului, Mihail Kogălniceanu, București, Griviței, Toamnei, Constantin Dobrogeanu Gherea, Gării, Aurel Vlaicu, 15 Noiembrie, Lungă, Alexandru Vlahuță, Bârsei, Fagurului, Fântânii, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga, Saturn, Mureșenilor, Lacurilor, Zizinului, Carpaților, Poienelor, Valea Cetății.

Potrivit raportului, în Brașov nu se evidențiază zone cu depășiri ale valorilor maxime permise  în cazul zgomotului industrial.

Propunerea Planului de măsuri, elaborată de SC Enviro Consult SRL în calitate de consultant, cuprinde seturi de măsuri de reglementare a traficului, de promovare a transportului ecologic, dar și de reabilitare a unor clădiri publice, de creare de spații verzi și insule de liniște, precum și de refuncționalizare a unor clădiri sau zone din oraș.

Setul de măsuri cuprinse atât în Planul integrat de calitate a aerului în Municipiul Braşov cât și în Planul de acţiune pentru reducerea şi gestionarea zgomotului în Municipiul Braşov este corelat cu proiectele cuprinse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Brasov (SIDU) a Polului de Creştere Braşov, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Crestere Brasov (PMUD), Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă Brașov 2010-2020 (PAED), Strategia Locală pentru Incălzire în Municipiul Brasov şi Lista de proiecte prioritare ale Municipiului Braşov pentru perioada 2019-2023, aprobate prin hotărâri ale Consiliului Local.