BRAŞOV. Ce spun liberalii despre reforma în Educaţie făcută de-a lungul timpului de ministrul Ecaterina Andronescu?!

Ecaterina Andronescu (71 de ani) este de trei luni ministru al Educației, în al patrulea său mandat. Este cunoscută pentru faptul că a desființat în 2009 școlile de arte și meserii, decizie care i-a determinat pe cel puțin 10% dintre elevii care au terminat clasa a VIII-a să abandoneze școala, după cum se arată în statistici oficiale. Din cauza deciziilor haotice şi contradictorii luate de multe ori, care au bulversat sistemul de învăţământ, Ecaterina Andronescu a primit porecla „Abramburica”. Supranume pe care și-l confirmă, cu decizii peste noapte, care se bat cap în cap, cu răzgândiri și reveniri, totul în numele reformei în Educație, sistemul fiind „reformat”de aproape 30 de ori în tot atâția ani. Proaspăt instalată, Andronescu a publicat drept modele pentru examenele naționale din 2019 teste-grilă, ignorând principiul fundamental al Legii Educației, acela de a nu face schimbări majore după începerea anului școlar (1 septembrie). A dat înapoi, dar numai până acum, când i-a anunțat pe elevii claselor a VII-a că vor avea de susținut în acest mod simularea Evaluării Naționale, pe care o dădeau doar colegii lor de a VIII-a. A vorbit despre examen de admitere la clasa a IX-a, apoi a declarat că nu e necesar, a readus în discuție examenul „de treaptă” în liceu și bacalaureat diferențiat, tehnic, apoi a abandonat aceste idei. A revenit, dar cu propunerea de a da simulare în fiecare an de liceu sau de-a face „ore remediale”. Pe care le dorește și în clasele primare, unde ar vrea ca elevii cu dificultăți să poată fi lăsați repetenți sau să stea mai mult la școală, după ce anunțase reducerea numărului de ore de curs. Recent a aruncat și propunerea creării de clase speciale, pentru care a fost acuzată de discriminare, dar s-a apărat susținând că a fost înțeleasă greșit. A schimbat structura anului școlar viitor, anulând o săptămână de vacanță. A anunțat digitalizarea școlilor: fiecare elev cu tabletă, fiecare clasă cu tablă inteligentă, iar zeci de mii de profesori instruiți în IT, în același discurs în care a afirmat că numărul școlilor cu WC în curte s-ar fi redus la „doar” 1.460, chestiune pentru care a dat vina pe primarii de comune. Cărora le-a cerut recent să „lipească” pe lângă școlile gimnaziale câte o clasă de a IX-a de învățământ profesional. A decis renunțarea la manualul unic, la un an de când precedesorul său îl introdusese. A negat existența unui proiect de ordin de ministru privind renunțarea la orele de sport predate de profesorii de specialitate la clasele primare, iar când i-a fost prezentat, a declarat ritos că nu-l semnează. Aproape că nu trece zi fără ca ministrul Educației să anunțe noi schimbări sau „schimbarea schimbării”, spre exasperarea profesorilor, a elevilor și a părinților.

Vă prezentăm câteva opinii de la politicienii braşoveni care au acceptat să participe la acest grupaj.  

„Brambureala va continua”

Adrian Veștea, președintele CJ, președinte al PNL Brașov: „D-na Ecaterina Andronescu este la al patrulea mandat de ministru al Educației, a fost secretar de stat, președinte al Comisiei de învățământ din Senat și responsabilă în PSD cu domeniul Educației. Este politicianul care a dirijat cel mai mult timp acest domeniu și de fiecare dată până acum n-a dovedit decât că poate bramburi învățământul. Mult, foarte mult din situația în care este acest sistem în România i se poate imputa, cu argumente, d-nei Andronescu. De exemplu, proliferarea «fabricilor de diplome», a plagiatelor, desființarea școlilor profesionale, apoi a celor de meserii, eliminarea examenelor pentru gimnaziu și liceu, inițiativa sa de a se putea merge la facultate fără bacalaureat, eliminarea incompatibilității dintre calitatea de rector și aceea de parlamentar, organizarea unui examen de bacalaureat în care copiatul era la ordinea zilei… Acum, în cel de-al patrulea mandat de ministru al d-nei Andronescu, sunt semne că brambureala va continua. D-na ministru avansează priorități peste priorități, propuneri peste propuneri, iar aceste salturi de la una la alta nu denotă decât absența unei strategii viabile de dezvoltare a învățământului românesc. Este bine să se doteze fiecare clasă cu laptop și tablă inteligentă, și fiecare elev cu tablete (deși cred că ideea este la fel de realizabilă în această guvernare precum autostrăzile…), dar poate n-ar fi rău să se rezolve mai întâi problema celor peste 2.500 de școli cu WC în curte, problema abandonului școlar, problema adecvării curriculum-ului școlar la abilitățile și nevoile elevilor, precum și la piața muncii, problema orientării școlare și profesionale… Nu de schimbarea aproape anuală a structurii anului școlar are nevoie învățământul românesc, nici de repetenție în clasa I-a, ci de minți clare ale diriguitorilor acestui sistem, care să-l pună pe direcția corectă. Din păcate, însă, nu este cazul actualmente”. 

„O abrambureală”

Gabriel Andronache, deputat PNL Braşov: „Reforma în educație promovată de Ministrul Ecaterina Andronescu este o „ambrambureală”. D-na ministru este celebră pentru modul haotic în care își desfăsoară activitatea. Ea a fost cea care a destructurat învățământul profesional din România pentru ca, mai apoi, să spună că alte Guverne ar fi fost de vină. Vom bloca, inclusiv prin atac la Curtea Constituțională, orice inițiativă a acesteia care este contrară interesului superior al copiilor români, interes în consonanță cu standardele europene actuale în materie de educație.”

„Sinonimul eșecului sistematic”

Mara Mareș, deputat PNL Brașov: „Doamna Andronescu este sinonimul eșecului sistematic în a reforma un sistem de învăţământ anacronic şi lipsit de viziune. La aceste două caracteristici negative ale sistemului de învăţământ, doamna ministru a adăugat haosul impus prin reglementare, conducând astfel la abandon şcolar, la analfabetism funcţional şi la un dezinteres generalizat față de şcoală şi educaţie. Acest lucru ne obligă să constatăm că, din nefericire, doamna Andronescu este parte profundă a problemei educaţiei româneşti, şi nu a soluţiilor de modernizare, stabilizare normativă şi de implementare a unei viziuni pentru România următorilor 25 – 50 de ani”.