Politic

BAC 2017. Stalinismul, Independenţa României şi Mircea cel Bătrân pentru candidaţii la istorie

 

Citiţi şi:

BRAŞOV. Patru candidaţi eliminaţi vor mai putea da Bac-ul în 2019

BAC 2017. Cum se punctează răspunsurile la istorie

Ministerul Educaţiei Naţionale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E. c) Istorie Varianta 10

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 14 aprilie 1877, Carol a prezidat o ședință a Consiliului de Coroană […]. Elementele concrete ale situației erau clare majorității participanților și aceștia au acceptat convenția cu Rusia. M. Kogălniceanu, care a devenit ministru de externe […], a semnat convenția. […] Rusia a declarat război Turciei la 24 aprilie și, în aceeași zi, trupele ei au început să treacă Prutul în Moldova. Guvernul român însă a protestat pe loc, întrucât Senatul și Camera nu ratificaseră convenția. A protestat de asemenea cu putere față de emiterea de proclamații către poporul român de către comandanții militari ruși, considerând-o drept o uzurpare a autorității suverane. […]
Opinia publică și membri ai Camerei cereau ca guvernul să declare imediat independența. […] La 21 mai, M. Kogălniceanu a declarat că voturile Camerei și ale Senatului […] de ratificare a convenției cu Rusia, rupseseră automat ultimele legături ale României cu Imperiul Otoman și că românii erau astfel o națiune independentă. Camera a reacționat prompt, adoptând o moțiune prin care lua act de «independența absolută» a țării. Senatul a procedat la fel în aceeași zi. Însă inițiativa românească nu a câștigat simpatie în rândul marilor puteri. Acestea au dezaprobat actul ca o încălcare a tratatelor existente și o complicare și mai mare a unei situații și așa primejdioase”.
(K. Hitchins, România 1866-1947)
B. „Rusia a voit să profite singură de victorie și a încheiat o pace separată cu otomanii, la San Stefano, în februarie 1878 […]. Marile puteri, mai ales Anglia și Austro-Ungaria, au protestat și s-a încheiat, ca urmare, o nouă pace, la Berlin, de pe urma căreia echilibrul era în parte restabilit […]: Anglia primea insula Cipru, Austro-Ungaria primea spre administrare Bosnia și Herțegovina, Bulgaria
de la nord de Balcani devenea provincie autonomă sub suzeranitatea Imperiului Otoman, Rusia primea teritorii în Caucaz și la Marea Neagră. În același timp, a fost recunoscută independența României, Serbiei și a Muntenegrului. România nu avea însă numai motive de mulțumire. […] Țara nu a fost recunoscută drept cobeligerantă, iar Rusia, care se angajase să apere integritatea teritorială a României, ocupa din nou cele trei județe din sudul Basarabiei, importante pentru accesul la Dunăre. De asemenea, pentru recunoașterea deplină a independenței sale de către marile puteri, România trebuia să acorde cetățenie și locuitorilor necreștini de pe teritoriul său […]. Totuși, marile puteri au acceptat să recunoască, la propunerea Rusiei, unirea Dobrogei centrale și de nord și a Deltei Dunării cu România […]”. (I. A. Pop, Istoria românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi un stat căruia i se recunoaște independența în 1878, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la ministrul de externe. 2 puncte
3. Menţionaţi cele două mari puteri la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că guvernul a protestat față de acțiunile comandanților militari ruși. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două măsuri de consolidare a statului român modern, adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, înainte de evenimentele la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Politica externă a lui Petru [Muşat] a avut o linie precisă: alianţa strânsă cu Polonia şi cu Ţara Românească. […] În 1387, el prestează […] omagiu lui Vladislav Iagello […] recunoscându-l ca suzeran al său şi făgăduindu-i ajutor împotriva duşmanilor. Bineînţeles, la rândul lui, şi regele Poloniei trebuia să-l ajute pe domnul Moldovei împotriva duşmanilor. […] Recunoaşterea suzeranităţii polone a fost o măsură de precauţie din partea lui Petru. Ea împiedica un atac dinspre miazănoapte şi-i asigura în acelaşi timp un ajutor în caz de conflict cu ungurii. […] Împrejurările determină ca acest ajutor să se producă în curând, dar nu sub formă militară și nici așa cum s-ar fi putut bănui, de la poloni spre moldoveni, ci […] invers. În 1388 […] regele Poloniei se adresează lui Petru, rugându-l să-l împrumute cu 4000 de ruble de argint […]. Petru […] îi numără numai 3000. Primește, în schimb, un act specificând că suma va fi restituită în termen de trei ani, garanție fiind ținutul Haliciului – cunoscut […] sub numele de Pocuția – pe care domnul Moldovei va avea drept să-l ocupe în caz de neachitare. […]
Petru a mijlocit şi apropierea domnului contemporan din Ţara Românească, Mircea cel Bătrân, de poloni. Unul dintre motivele care determinaseră pe domnul Moldovei să intre în legături strânse cu Vladislav Iagello, anume prevenirea unui atac ungar sau – în cazul în care s-ar produce – ajutor pentru a-l respinge, se potrivea în totul şi lui Mircea. Şi acesta putea fi atacat dinspre miazănoapte de unguri […]. Iar primejdia era pentru el cu atât mai mare cu cât se putea adăuga şi un atac […] al turcilor care ating în vremea aceasta linia Dunării. De aceea, Mircea caută aliaţi şi îi găseşte […] în poloni. La 10 decembrie 1389, câteva luni numai după ce creştinii din Balcani fuseseră învinși de turci la Câmpia Mierlei, trimişii lui Mircea […] încheiau la Radom, la miazăzi de Varşovia, un tratat de alianţă cu Vladislav Iagello. […] La 17 martie 1390 […] se face o specificare
mai amănunţită a condiţiilor alianţei. Se prevedea, de data aceasta, că regele Poloniei nu va porni la războiul contra Ungariei fără să fi comunicat lui Mircea şi divanului acestuia motivul, perspectivă aprobată în prealabil de sfatul polon. De asemenea, dacă s-ar face pace între Sigismund, regele Ungariei, şi Mircea, ea va trebui să fie acceptată şi confirmată şi de Vladislav. Orice membru nou
ar intra în această alianţă va fi nevoit să respecte prevederile contractului”.
(C. C. Giurescu, Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi lupta precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi domnul Țării Românești și o cauză a alianței acestuia cu polonezii, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la prevederile alianței dintre Țara Românească și Polonia, stabilite în 1390. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la omagiul depus de Petru Mușat, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului al XV-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre stalinism și naţional-comunism în România, având în vedere:
– menţionarea a două acţiuni desfăşurate în România în perioada stalinismului și precizarea unei caracteristici a uneia dintre acestea;
– prezentarea unui fapt istoric referitor la atitudinea României în relaţiile internaţionale, în timpul stalinismului;
– menţionarea a două acțiuni desfășurate de regimul național-comunist în România;
– formularea unui punct de vedere referitor la politica externă a României în perioada național-comunismului şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button