Ariana Bucur: Măsurile recente pun în pericol Educația și destabilizează comunitățile școlare

Ariana Bucur: Măsurile recente pun în pericol Educația și destabilizează comunitățile școlare

În urma aplicării noilor reglementări din Educație, deputata de Brașov Ariana Oana Bucur, fost secretar de stat în Ministerul Educației și fost inspector școlar general, atrage atenția că aceste măsuri riscă să afecteze grav buna funcționare a școlilor și să genereze nesiguranță pentru profesori, părinți și elevi.

Este vorba de contextul legislativ dat de:
Ordinul Ministerului Educației nr. 7495/2024 – metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic pentru anul școlar 2025–2026, ce include etapele titularizării, completării normei, detașărilor și pretransferurilor,
Legea nr. 141/2025 care introduce măsurile fiscal-bugetare cu impact direct asupra sistemului de educație,
Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5918/2025 ce reglementează proceduri suplimentare pentru derularea mobilităților ca urmare a modificărilor generate de: reorganizarea rețelei școlare și a unităților școlare, comasarea efectivelor de elevi sub media impusă, creșterea normei didactice la minim 20 ore/săptămână, obligativitatea ca personalul de conducere, îndrumare și control (inspectori, directori) să predea mai multe ore.

Ariana Bucur: Măsurile recente pun în pericol Educația și destabilizează comunitățile școlare

„Prevederile acestor acte normative au generat în sistemul de învățământ preuniversitar o presiune triplă:
supraîncărcarea inspectorilor școlari și directorilor unităților școlare, temerile cadrelor didactice privind siguranța locului de muncă, neliniștea părinților pentru modificările survenite urmare a reorganizării grupelor/claselor de elevi și a posibilelor schimbări ale cadrelor didactice de la catedră.
Stabilitatea și calitatea actului educațional, vor fi afectate de dezechilibre între eficiența administrativă și protecția întregii resurse umane din învățământ!

În inspectoratele școlare, supraîncărcarea inspectorilor școlari prin creșterea volumului de muncă pentru gestionarea etapelor mobilităților ce presupune reanalizarea și afișarea posturilor/ normelor, procesarea noilor cereri și dosare, puncatje și ierarhii, soluționări de contestații, în condițiile unui calendar strâns și a altor presiuni administrative, presupune adaptare structurală rapidă, risc de blocaje și/ sau erori, și cu certitudine, suprapuneri de atribuții!
Care sunt efectele? Posibile erori administrative, reducerea calității asistenței oferite profesorilor ce fac obiectul acestor mobilități, oboseală profesională și posibile conflicte instituționale.

Temerile cadrelor didactice, incertitudini generate de comasări și reorganizări, pericolul pierderii posturilor sau redistribuirii forțate, instabilitate normativă prin modificările procedurilor pentru mobilități, toate acestea au generat confuzie!
Efecte? Suprasolicitare birocratică prin obligația de a-și constitui dosare pentru evaluarea activității, pentru stabilirea ierarhiilor în funcție de care se vor soluționa mobilitățile: restrângeri de activitate, completări de norme în mai multe unități, anularea unor repartizări și relarea procesului, interacțiuni frecvente cu inspectorii școlari, toate acestea cu consecințe psihosociale! Anxietate profesională, diminuarea motivației și scăderea atractivității profesiei și nu în ultimul rând, polarizare în interiorul comunităților educaționale!

Neliniștea părinților pentru modificările survinite urmare a reorganizării grupelor/claselor de elevi – poate chiar în regim simultan, a continuității educaționale (principiu al pedagogiei!). Părinții se tem că schimbările cadrelor didactice vor afecta stabilitatea emoțională și academică a copiilor, calitatea predării ar putea avea de suferit prin posibila înlocuire cu alți dascăli prin redistribuire sau suplinire, ceea ce va afecta relația școală–familie, modificări care reduc încrederea părinților în instituțiile de învățământ preuniversitar!
Comunitățile educaționale vor fi afectate prin creșterea tensiunilor dintre părinți și școală, risc de migrare a elevilor către alte unități școlare sau alte localități, presiune suplimentară asupra cadrelor didactice de a reconstrui relații și climate educaționale corespunzătoare procesului de învățare, și pericolul major: scăderea rezultatelor elevilor din cauza efortului de adaptare la schimbări bruște!”, avertizează Ariana Bucur.

Ariana Bucur: Măsurile recente pun în pericol Educația și destabilizează comunitățile școlare

Deputata se întreabă dacă experții în educație care și-au oferit serviciile de consiliere pentru elaborarea măsurilor de austeritate pentru învățământul preuniversitar, au avut oare în vedere toate aceste consecințe: „Dacă da, înțelegem scopul final!”.

În caz contrar, Ariana Bucur consideră că, în regim de urgență, se impun „suspendarea aplicării măsurilor, inițierea unui dialog real cu actorii educaționali, soluții bazate pe dovezi și IMPLEMENTAREA ACESTORA ODATĂ CU INTRODUCEREA NOILOR PLANURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU NIVELUL LICEAL, DIN TOAMNA 2026!”

„Un viitor solid al educației nu poate fi construit pe improvizații și decizii grăbite, ci pe soluții echilibrate/ Doar așa putem asigura stabilitatea și calitatea actului educațional, echilibrul între eficiență administrativă și financiară, protecția resursei umane și încrederea comunităților”, a subliniat Ariana Oana Bucur.
Deputata de Brașov subliniază că Guvernul are datoria de a reveni asupra acestor decizii, să asculte vocea profesorilor, părinților și specialiștilor și să pună pe primul loc interesul elevilor.
„Fac un apel către Ministerul Educației și către Guvern: suspendați aceste măsuri și deschideți calea unui dialog real! Numai așa putem proteja comunitățile școlare, putem reda încrederea în sistemul de învățământ și putem construi o educație stabilă, de calitate, pentru viitorul României”, a concluzionat Ariana Oana Bucur.

„”
.