21 decembrie 1989, ziua când a început Revoluția și la Brașov

ÎÎn 21 decembrie 1989, când era departe de a se întrevedea victoria, de la ICA Ghimbav porneau spre Braşov, pe jos, înfruntând pericolul de-a fi împuşcaţi, pentru dreptul la libertate și la un trai demn, aproximativ 1.000 de angajaţi ai acestei uzine.
A fost cea mai semnificativă acțiune din acea zi, din uzinele brașovene, prima zi, după 15 Noiembrie 1987, când Braşovul a strigat „Libertate!”
La Întreprinderea Tractorul Brașov, la ora 7:00, conducerea a organizat o ședință în sala sindicatului cu muncitorii din schimburile I și III, încercând să le explice situația din Timișoara și informându-i că „huliganii au devastat centrul orașului”.
La Întreprinderea Rulmentul Brașov, la ora 15:00, maistrul Vlad Vasile a întrerupt energia electrică în secția în care lucra, s-a adresat muncitorilor și a cerut solidarizarea lor cu protestatarii din Timișoara.
Aproximativ 300 de muncitori au plecat spre centrul orașului, unde se aflau deja cordoane de militari dispuși în jurul Comitetului Județean de Partid.
Acțiuni protestatare au avut loc în aceeași după-amiază și la Întreprinderea Steagul Roșu (Autocamioane Brașov), unde muncitorii s-au adunat în curtea întreprinderii, au scandat lozinci anticeaușiste și apoi s-au îndreptat spre centrul orașului.
Cea mai amplă acțiune de protest din 21 decembrie 1989 a avut loc la Întreprinderea de Construcții Aeronautice Ghimbav (ICA).
În jurul orei 11:30, muncitorii au întrerupt lucrul, au ocupat pista întreprinderii și au cerut conducerii anularea tuturor zborurilor spre Timișoara, în semn de solidaritate cu timișorenii.
Aproximativ 1.000 de muncitori au pornit pe jos spre Brașov, în fruntea lor fiind Ioan Demi, timișorean de origine, chiar dacă au fost două tentative de oprire din partea forțelor de ordine, inclusiv focuri de avertisment trase în plan vertical.
Manifestanții au ajuns în Brașov în jurul orei 16:00, alăturându-li-se și alți locuitori ai orașului.
În fața Comitetului Județean de Partid, apărat de soldați și forțe de securitate, protestatarii au fost întâmpinați cu focuri de armă trase în aer și jeturi de apă pentru dispersare.
După aceste incidente, manifestanții s-au regrupat în diferite zone ale orașului, inclusiv în Piața „23 August” (actuala Piața Sfatului), unde au rostit rugăciunea „Tatăl Nostru”.
Protestele au continuat până târziu în noapte, când majoritatea participanților au început să părăsească zona centrală a Brașovului, arată cercetătorul Dumitru Lăcătușu, doctor în istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în studiul „Brașov 1989. Armata, revoluția și revoluționarii”.
Unii au rămas însă în jurul Județenei PCR, care avea un cordon de militari, iar în dimineața zilei de 22 decembrie, din toate uzinele și din toate cartierele, oamenii au plecat în marș cu miile, masându-se împrejurul clădirii până după fuga Ceaușeștilor.
Aceste evenimente au fost parte integrantă a Revoluției Române din 1989, contribuind la căderea regimului comunist.
În perioada 21-25 decembrie 1989, la Brașov s-au înregistrat cel puțin 68 de morți (după unele surse, peste 80) și 236 de răniți, orașul primind ulterior titlul de „oraș-martir“.
Cei mai mulți au căzut în noaptea de 22 spre 23 decembrie, când s-a dezlănțuit iadul, în jurul orei 2.30, focul încrucișat fiind declanșat în circumstanțe încă controversate (o bancă pe care doi tineri o cărau pentru a ridica o baricadă a fost confundată cu o mitralieră și s-a deschis focul asupra lor), în zona dintre Modarom, actuala Prefectură, Primăria și Poșta Brașov, teatru, fostul restaurant Cina.

Oficialitățile, prezente, revoluționarii dezbinați

Dacă în alți ani, momentul 21 Decembrie 1989 era marcat, la Troiţa din faţa Prefecturii, simbol al Revoluţiei din Braşov, în general, de o mână de oameni, împărțiți în „revoluționarii fără patalama”, cei mai mulți de la ICA (IAR) Ghimbav, și cei din unele asociații de revoluționari, anul acesta a fost mai amplă implicarea autorităților, chiar dacă revoluționarii sunt mai dezbinați ca niciodată.
Astfel, oficialităţi locale şi judeţene au depus coroane de flori, au aprins lumânări şi s-au recules în memoria celor jertfiţi sub gloanţele trupelor de represiune pentru idealul unei Românii libere şi democrate.

„Prefectul Mihai Cătălin Văsii, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov Constantin Todorică Şerban, primarul George Scripcaru, viceprimarii Lucian Pătraşcu şi Dan Ghiţă s-au aflat alături de membrii Asociaţiei Braşovenilor Anticomunişti din 21 Decembrie 1989 la acest moment de pioasă aducere-aminte a acelei zile de clocot şi zbucium care a precedat fuga dictatorului şi prăbuşirea regimului totalitar. Preţul eliberării noastre a fost unul greu, plătit cu sângele a mii de români care au fost ucişi sau răniţi în zilele Revoluţiei.
Dumnezeu să îi odihnească pe eroii Revoluției din Braşov și din întreaga țară!”, se arată într-o postare a CJ Brașov.

În jurul Troiței, Asociația Brașovenilor Anticomuniști din 21 Decembrie 1989 a montat panouri cu fotografii din acele vremuri, în memoria celor căzuți pentru libertate.