Spasmul hohotului de plans, intalnit la 5% dintre copii

Acesta consta intr-o criza de oprire a respiratiei vreme de cateva secunde, dupa un plans violent, micutul revenindu-si spontan
Plansul este considerat primul mijloc de comunicare al copilului cu lumea in care tocmai a pasit. Asadar, nimic neobisnuit cand micutul incearca prin aceast mod „sa vorbeasca ” cu cei mari. Parintii stiu, insa, ca uneori plansul bebelusului se prelungeste si deja incep sa-si puna intrebari. Cand copilul nici nu mai respira vreme de cateva secunde din pricina hohotelor de plans, inseamna ca ceva chiar nu este in ordine. „Spasmul hohotului de plans poate aparea la copil din diverse motive – fie este contrariat de ceva anume, i s-a facut o injectie care-l doare etc. El isi revine singur si spontan”, ne precizeaza medicul pediatru Maria Ghise.

In general se mosteneste
Aceste crize apar pana la un an si jumatate si copilul se debaraseaza de ele in jurul varstei de trei-patru ani. Foarte rare sunt cazurile in care spasmul hohotului de plans se intalneste la cei de sapte-opt ani. „Toti copiii plang, dar aproximativ 5% dintre ei au spasmul hohotului de plans. Este o criza de oprire a respiratiei cu pierderea cunostintei. Nu este orice fel de plans, ci unul mai violent, i-am putea spune rautacios. Aceste crize sunt inofensive daca dureaza putin, copilul revenindu-si dupa cateva secunde”, ne spune medicul specialist neurologie pediatrica Laura Popescu. Cauzele spasmului hohotului de plans nu sunt cunoscute, iar potrivit studiilor, in general se mosteneste. De precizat ca unii dintre micuti, din pricina rasfatului, se pot simti frustrati de lucruri normale si izbucnesc intr-un plans la fel de frustrant.

Strangerea intermitenta a nasului si ciupirea obrazului
„Spasmul hohotului de plans se manifesta fie prin invinetirea fetei celui mic sau acesta devine palid, alb ca varul. Ceea ce trebuie sa faca parintii sau cei din jur este sa-l stranga intermitent si, bineinteles, usor de nas pe copil si sa-l ciupeasca de obraz. Nu trebuie scos la geam sau sa i se dea apa cu zahar”, completeaza medicul neurolog. Cand crizele sunt frecvente, prelungite, se poate ajunge la administrarea de tratament. Uneori, din pricina manifestarii spasmului (crize dese, chiar daca plansul este putin) se ajunge la o falsa diagnosticare, respectiv epilepsie.
(C.M.)