Povestind ce ar face daca ar avea sansa de a o lua de la capat, Dolores Bota spune: – „As alege tot sa-i ajut pe ceilalti”

A absolvit Liceul Sanitar din Brasov, dupa care a lucrat timp de doi ani ca asistenta medicala. Si-a continuat apoi studiile la Facultatea de Psihologie si Sociologie „Spiru Haret”, tot in Brasov, devenind astfel psiho-socio-pedagog.
Si, pentru ca pasiunea sa pentru latura socio-umana nu s-a rezumat doar la studii, in prezent Dolores Bota este director la „Centrul Vietii Noi” – centru de zi si adapost de noapte pentru copiii si tinerii strazii. A ales sa dezvolte acest proiect deoarece a considerat ca numai ajutoarele umanitare, indiferent daca este vorba de imbracaminte, cadouri sau chiar mancare regulat distribuita pe strada (asa cum procedau ei la inceput), nu aduc o schimbare reala, adanca in viata copiilor si tinerilor strazii. Acestea nu-i ajuta nicidecum in directia integrarii in societate, ci mai degraba promoveaza discrepanta care oricum exista intre ei si comunitate.

„Am vazut copii in canale, in mizerie…”
„Doream o schimbare de viziune, de atitudine si, in final, de comportament care sa faciliteze o transformare din consumatori si amenintari reale sau potentiale in membrii valorosi si functionali ai comunitatii noastre. Ma uitam la ei, vedeam darurile lor irosite si potentialul uman nevalorificat. Ma gandeam ce as putea eu sa fac. Mi se parea ca nimeni n-avea nevoie de ei, dar totusi existau. Care era sensul existentei lor? Ma preocupa aceasta intrebare”, ne-a declarat Dolores Bota. Astfel s-a nascut proiectul, prin care copiii si tinerii strazii au fost hraniti pe strada si ingrijiti. In acest fel s-au nascut relatii de incredere. Au putut fi identificate nevoile lor, dupa care le-au fost prezentate serviciile de care pot beneficia din partea asociatiei. „Am vazut copiii in canale, in mizerie, in foame, in boli, in disperare… Trebuie sa recunosc ca acest proiect reprezinta si o mare provocare personala la nivelul fiecarui vector al calificarii mele: ca psiholog, sociolog si pedagog”, a completat interlocutoarea.

Centru de zi si adapost de noapte
Dupa munca directa, in strada, cu acesti copii si tineri, a luat nastere centrul de zi. El are un regim deschis, in care copiii si tinerii sunt bineveniti si ingrijiti. „Identificam nevoile lor secundare de educatie si apartenenta. Desfasurarea concomitenta a activitatilor instructiv-educative cu cele de obtinere a actelor de identitate duce la diminuarea frustrarii si creste increderea tanarului in ceea ce ii oferim”, a precizat Dolores Bota. In cadrul Adapostului de Noapte, tinerii invata sa participe activ la rezolvarea probleme, sa ia parte la viata sociala normala, sa-si formeze deprinderi de munca si de interrelationare intr-un mediu nou, in scopul asumarii unor roluri dezirabile societatii. „Avem si o cantina sociala. Grupul tinta este compus din familii sarace aflate intr-un grad avansat de disolutie conjugala, traind in conditii mai mult decat promiscue si la care veniturile materiale nu sunt stabile. Consideram ca este mai eficient social sa sustinem, in functie de buget, membrii familiei decat dispersat numai copiii. Atata timp cat familia ramane unita, aceasta ofera un cadru protejat pentru copii”, a completat interlocutoarea. De asemenea, exista un program de interventie extra-scolara, ce consta in ajutarea si meditarea copiilor care provin din familii sarace, la acele materii unde au intampinat dificultati. „Le asiguram si un pranz cald, creand conditiile primare necesare pentru potentarea capacitatilor intelectuale. Copiii sunt incurajati nu numai sa nu renunte, chiar daca au avut esecuri succesive, ci sa priveasca si sa integreze scoala ca un element absolut necesar pentru dezvoltarea lor”, a precizat Dolores Bota. In viitor interlocutoarea noastra isi doreste foarte mult sa deschida un atelier de boltari in vederea calificarii tinerilor si asigurarii de locuri de munca pentru ei, precum si construirea de apartamente sociale.
„Este mai ferice sa dai decat sa primesti”
Ce inseamna munca alaturi si pentru acesti copii? „Din punctul meu de vedere inseamna multa satisfactie. R. W. Emerson a spus ca «una dintre cele mai minunate compensatii ale acestei vieti este ca nici un om care incearca sa ajute sincer pe cineva n-o poate face fara sa se ajute si pe sine insusi». Astfel, reusita lor este satisfactia mea. A ajuta pe altii intr-adevar ma defineste. Poate in viitor imi voi extinde activitatea si spre alte grupuri tinta”, povesteste Dolores Bota. Am intrebat-o cum ar defini serviciile sociale in tara, din perspectiva omului care lucreaza in acest domeniu. Din punctul sau de vedere si laic vorbind, spune despre serviciile sociale ca reprezinta speranta si ajutor pentru cei aflati in nevoi, o mana intinsa de catre comunitate catre aceia care nu se pot ridica singuri. „Lipseste, insa, sprijinul fiecaruia, voluntariatul, altruismul. Biblia ne invata: «Este mai ferice sa dai, decat sa primesti». Cred ca ne lipseste fericirea de a darui. Acest concept nu este compatibil cu goana catre castig, cu societatea de consum”, povesteste interlocutoarea. Intrebata fiind care sunt pasiunile ei, Dolores Bota spune ca una dintre ele este aceea de a transforma imposibilul in posibil. „Dumnezeu mi-a dat daruri in aceasta privinta si cred ca, cu ajutorul Lui, chiar reusesc. Oamenii sunt o pasiune pentru mine, imi place sa-i observ, sa stau cu ei, sa-i cunosc, sa le fac surprize. Si daca ar fi sa o iau de la inceput, as alege tot sa-i ajut pe ceilalti. Imi place, de asemenea, sa inot, sa calatoresc, sa petrec timpul cu prietenii”, a adaugat interlocutoarea.