pasiune – „Viata fara pictura ar fi pustie, in alb si negru”

Se spune ca dragostea de arta nu poate fi dobandita prin invatare, ci e ceva innascut. Astfel, o ai sau nu. Simona Cadar, unul dintre cei mai cunoscuti pictori pe care i-a dat judetul nostru, este un exemplu elocvent in acest sens.
Ea s-a nascut si traieste pentru si prin arta. Iar daca debutul carierei sale in acest domeniu l-a constituit studiul mandolinei, mai tarziu, artista si-a dat seama ca viata ei este pictura.
„Simt mereu nevoia de materie si pasta”
„Am studiat mandolina pana in clasa a patra, moment in care, pentru ca respectivul instrument s-a desfiintat, am fost pusa in situatia de a alege. Eu imi doream sa urmez in continuare cursurile Liceului de Arta, pe bancile caruia invatasem pana atunci. Astfel, pana in clasa a cincea am ales ca specializare lutul. Mama a constatat ca imi placea foarte mult sa modelez si era activitatea care nu ma plictisea niciodata”, povesteste pictorita. Anii de liceu i-au purtat pasii inspre Liceul de Arta „Nicolae Tonitza” din Bucuresti, unde, in prima jumatate, a studiat la sectia sculptura – ceramica. „Diploma am obtinut-o, insa, la tapiserie. Apoi, cand am dat admitere la facultate, dupa ce am incercat de doua ori la sculptura (fara sorti de izbanda n.r.), am fost indrumata sa ma indrept inspre pictura, deoarece acolo sansele mele de reusita erau sigure. Si asa a si fost”, precizeaza interlocutoarea. Debutul facultatii a constituit pentru Simona Cadar o reala provocare in ceea ce priveste preocuparile sale pentru pictura.
„Mi-a fost teama de ce va urma, dar, in acelasi timp, mi-a si placut foarte mult. Am descoperit ca nu mai puteam sta fara a desena, picta si modela. De altfel, simt mereu nevoia de materie si pasta”, ne-a declarat Simona Cadar. Momentul de rascruce a urmat dupa absolvire, cand, desi stia de toate, avea senzatia ca nu poate face nimic.
Brasovul are o
lumina aparte
Fiind brasoveanca, pentru ea orasul de la poalele Tampei a avut dintotdeauna ceva special. „Are o lumina aparte, mai ales toamna, iar relieful are un impact foarte puternic. De altfel, chiar si pe vremea studentiei veneam mereu la Brasov si numai pentru a lua o gura de aer. Revenirea in orasul natal pentru a profesa in cadrul Liceului de Arta a fost, deci, o mare bucurie pentru mine”, isi aminteste pictorita.
I-a placut dintotdeauna culoarea stralucitoare, motiv pentru care indrageste mult lucrarile lui Vasile Grigore, un colorist cunoscut. „Este, de altfel, continuatorul scolii lui Ciucurencu. Curentele mele preferate sunt expresionismul si fovismul. Imi plac culoarea si expresia interioara a motivelor. M-a influentat foarte mult si sculptura, artistii mei de suflet fiind Donatello si Rodin. Iar in ceea ce priveste arta autohtona, imi place modelajul lui Brancusi, formele lui Cornel Medrea si, din punct de vedere conceptual, Gheorghe Anghel”, ne-a marturisit artistul plastic. Cat despre pictura, aproape de sufletul ei sunt Petrascu si Luchian.
A impresionat-o Egiptul
Intrebata daca are nevoie de o stare anume pentru a picta, Simona Cadar spune ca face acest lucru cu aceeasi placere in orice moment. „Totusi, nu pictez zilnic. Exista o perioada cand asimilez impresii, idei, dupa care notez ce am invatat, si abia apoi incep sa transpun in culoare. Vara imi place mult sa ies din atelier si sa fac schite. Iar toamna si iarna, pentru ca nu prea poti iesi, incep sa se aseze impresiile si sa pictezi. Dar asta nu este general valabil. Poate fi o iarna stralucitoare, cu multa lumina, cand nu poti sta in atelier”, povesteste interlocutoarea.
A impresionat-o mult Egiptul, cu lumina lui speciala, dar, in acelasi timp, i-a placut foarte mult si pe Valea Neagra. „Asa sunt eu. Am nevoie de foarte multa diversitate, dar si multa lumina. De aceea imi place nespus de mult galbenul cald. Am nevoie de cotraste. Sa nu uitam ca omul nu este mereu la fel, ci trece prin mai multe stari”, a precizat pictorita. Iubeste muntele, dar are nevoie de apa, mai ales curgatoare. Ii place sunetul ei. „Simt nevoia sa vad in pictura gest, lumina si pasta. Imi place mult expresionismul abstract american si cel liric european. Chiar daca eu lucrez figurativ, ma regasesc ca gest si stare de spirit”, a completat artistul plastic.
Octavian Paller – autorul
care o linisteste
Viata personala a pictoritei nu poate fi delimitata de pictura si modelaj. „Pentru mine pictura e totul. Nu pot sa concep viata altfel. Ar fi pustie, ar fi in alb si negru. Daca ma bucur sau daca sufar, pictura e cea care ma echilibreaza. Povestesc cu pictura. Dar iubesc, de asemenea, si muzica. Ador sa merg, sa citesc. Autorii mei preferati sunt Radu Tudoran (cartea «Un port la rasarit» n.r.) si Octavian Paller. Cand am nevoie sa ma adun, el (Octavian Paller n.r.) este autorul care ma linisteste. Imi place mult si prima culegere de cugetari a lui Constantin Noica”, a adaugat Simona Cadar. Este membra a Uniunii Artistilor Platici – filiala Brasov – si a avut expozitii atat in Romania, cat si peste hotare, in tari precum Danemarca, Germania, SUA. Din totalitatea picturilor sale, preferatele ei raman, insa, „Un port la mare” (realizata in clasa a VI-a) si „Arsita” – lucrare ce ilustreaza felul in care artista isi imagineaza Delta.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

