Lifestyle

Fosta crainica a TVR, o prezenta agreabila, cu parul blond, buclat, Cristiana Bota se hraneste si acum cu un „drog” care nu ucide – televiziunea

  • logomytex.png
 

Despre ceea ce traiam inainte de Revolutie ne amintim cu bune si rele, insa timpul este prea valoros pentru a-l irosi deruland prin fata ochilor nostri aspectele mai putin placute ce tin de aceasta perioada. Si nu trebuie sa comitem greseala de a ne ancora in trecut prin prisma intamplarilor. Liantul ar trebui sa-l constituie oamenii. Oameni valorosi peste care timpul si-a pus amprenta doar in ceea ce priveste experienta de viata si profesionalismul si care au rezistat in timp datorita talentului lor.
Cu mici exceptii, in perioada comunista vedeam la televizor chipurile Ceausestilor. Inainte de aparitia lor, insa, apareau pe ecran crainicele. Frumoase, placute, prezente cu adevarat agreabile. Vi le amintiti cu siguranta. Si o aveti in fata ochilor si pe Cristiana Bota, „papusa” cu parul blond, buclat. Desi nu ati mai vazut-o de foarte multa vreme pe ecran, fosta crainica TV a ramas trup si suflet pe „baricadele” Televiziunii Romane. Am redescoperit-o la fel de frumoasa si am trait fericirea de a o cunoaste pe Cristiana Bota – sincera, pamanteana, o persoana care, indiferent de ceea ce intreprinde, face cu pasiune. Si, adaptand un banc cu blonde la propria sa persoana, se caracterizeaza ca fiind „o blonda cu vene foarte lungi” – vesela, optimista…

Inceputul unei vieti, a unei cariere, a unei intregi lumi
Reporter: Ce vedeti daca va intoarceti in timp?
Cristiana Bota: Sa inchid ochii si sa incerc sa imi aduc aminte, in cateva fraze, despre un intreg trecut. Vreo 35 de ani de televiziune si alti doi in presa scrisa. Cam mult, nu-i asa? Ii iubesc atat de tare ca nu i-as da in ruptul capului si nu as face nici un fel de pact cu nimeni pentru inca o tinerete in schimb. Eram o studenta la Facultatea de Litere, cu specialitate franceza si engleza. O echipa a televiziunii nationale a venit sa selecteze niste tineri pentru serialul „Ciresarii”, adaptare dupa cunoscutul roman pentru copii. Am fost aleasa alaturi de alti colegi, care si astazi se afla in TV ca realizatori cunoscuti si indragiti. 35 de ani o sa ma intrebi daca sunt clipe pierdute aici, in acest lacas. Dar ce clipe de dumnezeire! Este ca in teatru, o vibratie extraordinara, ca si in marea dragoste. Am spus ca este televiziunea ca un drog care creeaza dependenta, dar nu te omoara sau poate cum s-a intamplat cu Iosif Sava… Sa mori din dragoste de… televiziune. Atunci am intrat prima data intr-un studio si tot atunci am vazut-o „pe viu” pe Sanda Taranu. Tanara, superba, unica in tot ce facea. M-a impresionat, dar nu mi-am inchipuit nici o clipa ca s-ar putea sa-i fiu colega.
Rep.: Cum ati ajuns sa lucrati in presa scrisa?
C.B.: Drumul meu in viata a continuat in alta directie. Pudra de noroc presarata de ingerul meu alb si mare asupra mea… O alta sansa, o alta oportunitate. Ni s-a cerut sa facem practica (eram la sectia de ziaristica, ultima serie in cadrul Universitatii). Ziarul „Informatia Bucurestiului” ne-a gazduit pe multi, pe foarte multi. Si cei patru apostoli au ramas doar trei: Luca si Matei. Eu am ramas cu dragoste, cu speranta, cu arderea creatoare ca pot sa fac, sa cunosc, sa scriu, sa contactez persoane diferite si celebritati. Cate lucruri am avut de invatat de la o echipa de aur a ziaristicii de atunci – Eugen Comarnescu si Octavian Andronic, Manole Auneanu si multi altii. M-au bagat in seama si mi-au dat curaj. Am refacut materiale de mii de ori. Am invatat ce inseamna sa fii succint in stiri, interesant in reportaje si documentat in anchete. Am scris despre teatru si expozitii, despre tineri si mari nereguli. Am ramas deci la ziar. Am fost angajata in timpul facultatii cu jumatate de norma. Nu plecam in vacante si credeam ca asta este viata mea. La finele facultatii, am primit repartitie guvernamentala la „Informatia Bucurestiului”. Deveneam colega cu toti cei care ma invatasera si nu le era rusine cu mine. Aveam atat de mult respect pentru meserie si pentru ei toti…

Televiziunea –
o mare dragoste
Rep.: Ati cunoscut apoi televiziunea si ati fost colega cu Sanda Taranu si Delia Budeanu! Cum a inceput totul?
C.B.: Dupa doi ani de presa scrisa, intamplarea a facut sa fiu indreptata catre Televiziune. Statea de vorba cu mine un mare profesionist al televiziunii, scriitor si om de teatru – Dinu Sararu. M-a convins sa raman acolo un timp, apoi am trecut la redactia de tineret si… din nou ingerul meu norocos m-a atins cu aripa lui de dragoste. Un sef, un om necunoscut mie, m-a oprit pe culoarul televiziunii si m-a intrebat daca nu vreau sa dau o proba pentru crainice. A stat de vorba cu mine, mi-a spus sa aduc toate actele necesare. Nu prea intelegeam ce trebuie sa fac si in ce consta aceasta meserie. Am dat proba si inconstienta mea, naivitatea si prospetimea pe care o aveam in ochi si in glas mi-au dat castig de cauza. Eram o noua colega a Liei Marascu, a Sandei Taranu si a Deliei Budeanu. Ani unici de televiziune, eram doar cateva crainice si foarte cunoscute. Nici una nu semana cu cealalta si nici nu am incercat sa imit nimic. Era imposibil. Eu le vedeam frumoase si inconfundabile, nu puteam sa seaman cu ele. Nu aveam masura exacta a valorii mele si nici a imaginii mele. Eram modesta si nu am considerat niciodata ca sunt o vedeta. Chiar ma nelinistea acest termen. Ma strecuram ca sa nu atrag atentia asupra mea si sa nu ma fac remarcata. Ma dadea de gol vocea. Apropo de voce… Am invatat atat de multe de la colegii din radio, am fost detasata acolo o vreme (am citit jurnale si emisiuni live, de muzica usoara sau concerte). Am dat sens vocii, am modulat-o si am invatat sa ma joc cu ea. Dar, in mod special, am invatat sa fiu sincera. Si ochii si vocea te tradeaza. La sala radio prezentam spectacole de Anul Nou ca cele de la Viena. Lume multa, lume buna.
Rep.: Ce se afla dincolo de limita pe care o impunea ecranul televizorului?
C.B.: De cate ori apaream pe ecran lasam la o parte toate necazurile de acasa (si aveam si eu probleme, copii, boli etc.) si zambeam tuturor: si celor din jurul meu si celor de dincolo de ecran. Nu aveau nici o vina ca eu eram suparata. Era ca in teatru. Si asa, cu avanpremiere, spectacole de prezentat, emisiuni in direct, de varietati sau cu alt profil (chiar si economic sau stiintific), au trecut anii. Dupa revolutie am mai continuat pana intr-o zi cand s-a luat hotararea: fara crainice. Sunt prea batrane. Lumea vrea ceva nou. Tinere, cu buricul gol si foarte frumoase. Am trecut in alt sector – consilier pentru programul 1 si 2. Alti ani si alta varianta – Romania International -, care imi oferea posibilitatea de a ma numara printre putinii, dar inimosii redactori care faceau posibila legatura cu romanii de dincolo.
„Mai bine sa-ti para rau ca ai facut un lucru decat ca nu l-ai facut!”
Rep.: Cum este Cristiana Bota in spatele a tot ce inseamna televiziune?
C.B.: Daca va fi sa mai traiesc inca o data, o sa vreau sa am aceiasi parinti si minunatii mei baieti, tot pasiunile de care nu m-as desparti, as iubi aceiasi barbati si aceiasi oameni, as avea aceiasi prieteni si, mai ales, as alege aceasi televiziune. Iar de la bunica mea pastrez o mare filosofie de viata: „Mai bine sa-ti para rau ca ai facut un lucru decat ca nu l-ai facut!”. In rest, iubesc ploaia si zapada, Da Vinci si Boticelli, umorul si Petre Tutea, Eliade, emisiunile de televiziune si oamenii. Am momente de nostalgii firesti. Altfel, debordez de veselie si optimism. Ce nebunie este viata mea! Sunt tare pamanteana – gatesc si citesc, spal si ma machiez, calc si scriu, alerg si ma gandesc de unde fac rost de bani, imi ocrotesc copiii, mari acum, ma duc la spectacole si la expozitii, ma intalnesc cu prietenele mele si… daca se poate, contra cronometru. Cred ca o sa fac si o performanta – aceea de a le face pe toate in acelasi timp!


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button