Copilul nu are o „noapte buna” sau „vise placute”?

Tulburarile de somn in cazul copiilor sunt rare si, de regula, dispar spontan sau se amelioreaza prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. Cand sunt persistente, devin un mod de exteriorizare a unor nevoi neimplinite ale copiilor: carenta de sentimente sau lipsa fizica a mamei sau/si a tatalui. Somnambulismul, una dintre tulburarile de somn, este o stare de inconstienta, automata, manifestata prin actiuni coordonate in timpul somnului (copilul merge, face actiuni sau miscari inconstiente). Cazurile, insa, sunt foarte rare in cazul copiilor. Nu se cunoaste cauza exacta a acestor manifestari, dar se presupune ca se datoreaza unui sentiment de insecuritate de cele mai multe ori, dar este posibil sa fie determinat si de o masa copioasa luata tarziu.

Greseli in organizarea programului
„De cele mai multe ori, tulburarile de somn in cazul copiilor sunt cauzate de greseli de organizare a programului lor – doarme prea mult ziua, fara a mai simti nevoia de a se odihni noaptea, ultima masa este programata prea tarziu ori exista in incapere prea mult zgomot. Nu se poate pune problema unor tulburari de natura psihica, pentru ca acestea pot aparea doar mai tarziu”, a mentionat medicul primar pediatru Lucia Cristescu. Siesta, adica somnul de amiaza, nu mai este indispensabila dupa varsta de patru ani, dar este bine sa i se asigure copilului cel putin o ora de repaus si odihna, chiar daca nu doarme. Pentru multi dintre micuti, somnul de amiaza este un lucru greu de suportat. „O data cu inaintarea in varsta, dupa trei-patru ani, starea de veghe a copilului se prelungeste, micutul fiind mai mult timp treaz”, a adaugat medicul. In timpul somnului, copilul se mai poate trezi si din cauza spaimelor. Cele mai frecvente sunt legate de intuneric si de singuratate. Acestea se pot amplifica si pot persista pana la cinci-sase ani, avand bazele la varsta de doi-trei ani.

Cel putin zece ore de somn noaptea
Dupa trei ani, unii copii se confrunta cu teama de animale salbatice, iar la cinci-sase ani (in special fetitele) se tem ca la ele in camera se ascunde un individ periculos. La sase ani, temerile copiilor se concretizeaza in fantome si umbre ascunse pe dupa colturi si usi. Scrasnirea din dinti si vorbitul in timpul somnului se intalnesc adesea asociate. Aceste manifestari apar inainte de varsta de trei ani si sunt intalnite chiar si la adolescenti. Vorbitul in timpul somnului este in legatura directa cu anxietatea si nelinistile copilului. „Este foarte important de retinut faptul ca, in timpul noptii, micutul trebuie sa doarma cel putin zece ore. De asemenea, pentru ca somnul sa fie lipsit de intreruperi de orice fel – teama, vise urate -, sa nu existe un program prelungit in fata televizorului sau a computerului. Foarte important este si programul servirii meselor. Copilul nu trebuie sa manance mult inainte de culcare”, a completat medicul pediatru.