Chiar daca schimbarile in invatamantul romanesc dureaza de 15 ani, procesul de punere in practica a reformei educationale va mai lua ceva timp

Dezvoltarea economica si sociala a unei natiuni moderne este conditionata de capitalul uman si de cel intelectual intr-o proportie concurenta cu cea a altor forme de capital (fizic, financiar, social etc.). „Educatia este cea care consacra nivelul si calitatea capitalului uman si intelectual. A investi in educatie inseamna a investi in dezvoltare. In ansamblul educatiei scolare, invatamantul obligatoriu detine o pozitie cheie. De performantele acestuia depind afirmarea societatii si economiei cunoasterii, participarea civica si culturala a populatiei, calitatea invatamantului liceal si a celui superior”, ne-a declarat Emilia Sinov, directorul casei Corpului Didactic Brasov.

Politici educationale aplicate diferit in timp
Care este starea invatamantului nostru obligatoriu dupa aplicarea reformei la care este supus deja de multi ani? „Dupa 1989, schimbarea continuturilor si a legislatiei scolare a fost o prioritate permanenta a politicilor din domeniul educatiei. Modul de aplicare a acestor strategii a fost, insa, diferit in timp, intr-o succesiune de etape. Imediat dupa decembrie 1989 am trecut printr-o faza reparatorie, in mare parte reactiva. Ea s-a caracterizat prin dezideologizarea in educatie, imbinata cu anularea unor norme juridice si promovarea altora noi, menite a slabi sau inlatura formele precedente de organizare si functionare ale scolii, respectiv de transmitere a unor continuturi”, a completat directorul CCD. Faza urmatoare a fost una de multiplicare si confruntare a alternativelor legislative, institutionale si sistemice, de continut si metodologice. La capatul ei a fost adoptata o noua legislatie pentru invatamant (1995 „Legea invatamantului”, 1997 „Statutul personalului didactic”) si au fost conturate unele strategii novatoare, odata cu promovarea unor infuzii de resurse financiare, inclusiv imprumuturi de la Banca Mondiala si fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana. „Dar, odata cu acestea, s-au manifestat puternic si optiuni divergente. Inertii conservatoare si initiative novatoare au continuat sa se confrunte. Spre sfarsitul anilor nouazeci s-a afirmat o noua faza, a constructiilor sistematice. Acum s-a consacrat o reforma curriculara de amploare si accelerata. Aceasta perioada a fost marcata de noi planuri si programe de invatamant, de seturi alternative de manuale, schimbari institutionale in evaluarea continua si finala, mai ales in organizarea examenelor de capacitate si bacalaureat, de consacrarea unui veritabil curriculum al invatamantului obligatoriu. Din 1998 dispunem, pentru prima data, de un Curriculum national pentru invatamantul obligatoriu si de experiente de aplicare a acestuia”, a adaugat Emilia Sinov.

Exista si imbunatatiri masurabile
Analizand putin situatia invatamantului romanesc la ora actuala, am putea spune ca exista si o serie de imbunatatiri masurabile. „In primul rand, acum exista si arii curriculare optionale, stabilite in functie de interesele elevilor. De asemenea, programele scolare au fost simtitor aerisite. Iar lucrul cel mai important dupa parerea mea este faptul ca invatamantul romanesc incearca sa puna accent pe stimularea initiativei elevilor si valorificarea studiului individual al acestora. Incercam sa scapam de modelul de invatamant prin care copilul iese toba de carte si punem accent pe dezvoltarea anumitor aptitudini ale lui”, ne-a declarat Anna Farkas, inspector adjunct in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Brasov. Pe de alta parte, Emilia Sinov este de parere ca programa scolara nu este inca suficient de aerisita. Iar in ceea ce priveste ariile curriculare optionale, directorul CCD spune ca, „din pacate mai exista inca scoli in care disciplinele optionale se aleg in functie de preferintele profesorilor, si nu de cele ale elevilor”. De asemenea, se pare ca in privinta judetului nostru s-a facut destul de mult si pentru scoli, numarandu-ne in prezent printre zonele cu riscul cel mai mic. Pe de alta parte, in momentul in care termina opt clase, elevii pot alege intre liceu, scoli profesionale si o scoala de arte si meserii. „In ceea ce priveste invatamantul profesional si tehnic, Romania beneficiaza de un program de asistenta europeana multianual – PHARE TVET. La nivel national sunt deja cuprinse in program 122 de astfel de scoli, iar alte 150 au fost selectate pentru a se adauga in viitor scolilor care deruleaza deja programul”, ne-a declarat Alexandru Gabriel Radu, coordonatorul zonal al Centrului National de Dezvoltare a Invatamantului Profesional si Tehnic. Avantajul acestor scoli de arte si meserii este acela ca faciliteaza mobilitatea fortei de munca la nivel european. In functie de anii de studiu, elevii primesc diferite calificari, avand chiar posibilitatea de a da bacalaureatul si de a urma studii superioare. „Trebuie, insa, sa recunoastem ca procesul de punere in practica a reformei educationale va lua ceva timp. Implementarea e un proces care nu se realizeaza peste noapte, insa eu sunt optimist si vreau sa cred ca deja au fost puse bazele a ceea ce va fi invatamantul romanesc in viitor”, a adaugat Alexandru Gabriel Radu.

„Avem nevoie de profesori care sa iasa din traditionalism”
Daca ar fi sa descriem pe scurt reforma in invatamant, am putea spune ca este vorba de niste schimbari gandite sa imbunatateasca rezultatul procesului de predare-invatare, respectiv elevul. Insa, pentru a putea pune in practica tot ceea ce este prevazut, e nevoie de cadre didactice deschise la schimbare si care sa nu manifeste o opozitie vehementa la aceste noutati. „In orice domeniu, cea mai importanta resursa e cea umana. Indiferent de calitatea celorlalte resurse pe care le avem la dispozitie, succesul in invatamant depinde de cadrele didactice. Avem nevoie de profesori care sa iasa din traditionalism si, uneori, din pacate, din comoditatea care-i caracterizeaza”, a precizat Emilia Sinov. Teoretic, ai zice ca scoala e cea care se opune la reforma. „Insa, exista o serie de alti factori care manifesta opozitie in acest sens, printre care chiar familia. Totusi, putem spune ca lumea e mai deschisa in zilele noastre la ideea de reforma in invatamant”, a completat Emilia Sinov.
Invatamantul romanesc mai are nevoie si de definirea si aplicarea consecventa a unor stimulente care sa diferentieze, inclusiv salarial, profesorii performanti de cei dezinteresati in dezvoltarea unei „scoli bune” – adica centrate pe cresterea eficientei in invatare.