ZIUA PI. Google sărbătorește printr-un Doodle special

Ziua Pi este o celebrare anuală a constantei matematice π (pi). Ziua Mondială a Numărului Pi este serbată pe 14 martie (3/14 în formatul lună/zi) din moment ce 3, 1 și 4 sunt primele trei cifre importante ale lui π. În 2009 Camera Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii a susținut desemnarea unei „zile pi” și celebrarea ei în întreaga lume. Pi, definit ca raport între circumferinţa unui cerc şi diametrul acestuia, a generat de-a lungul anilor numeroase concursuri – în special care vizau capacitatea de memorare – şi a contribuit la apariţia unui nou limbaj. Google celebrează Ziua Pi cu un Google Doodle special.

Numărul π (adesea scris pi) este o constantă matematică a cărei valoare este raportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc într-un spaţiu euclidian; este aceeaşi valoare ca şi raportul dintre aria unui cerc şi pătratul razei sale. Simbolul π a fost propus pentru prima oară de matematicianul galez William Jones în 1706. Valoarea constantei este egală aproximativ cu 3,14159 în notaţia zecimală obişnuită. Numărul Pi este una dintre cele mai importante constante din matematică şi fizică: numeroase formule din matematică, inginerie şi alte ştiinţe implică folosirea lui π.

Folosită pentru a-i atrage pe copii spre matematică

Ziua Mondială a Numărului Pi, o iniţiativă apărută la început în Statele Unite ale Americii pentru a promova matematica în rândul copiilor, s-a transformat în ultimii ani într-un veritabil „Crăciun al tocilarilor”, afirmă The Guardian, fiind sărbătorită în lumea întreagă atât de către copii, cât şi de adulţi, cel mai adesea prin degustări de plăcinte. Cuvântul „pie” din limba engleză înseamnă „plăcintă” şi are o pronunţie similară cu aceea a numărului Pi. În şcolile din Swansea, un oraş din Marea Britanie, elevii au dreptul de a mânca plăcinte în timpul orelor de matematică de Ziua Pi.  Evenimentele asociate cu această sărbătoare au fost încurajate şi de guvernul din Ţara Galilor, care a declarat ziua drept „Pi Day Cymru”, pentru a-l onora pe matematicianul William Jones, născut în Anglesey, care a propus simbolul π pentru numărul Pi în anul 1706.
William Jones nu a fost primul matematician care a înţeles faptul că raportul dintre circumferinţa cercului şi diametrul său reprezintă un număr care sfidează calculele facile. Însă el a fost primul care a propus ca acest raport să fie denumit cu ajutorul simbolului π, sugerându-l într-o carte, ca un fel de abreviere pentru cuvântul „perimetru”.

Fascinaţia savanţilor pentru numărul Pi provine din faptul că raportul dintre cele mai simple cantităţi măsurabile ale cercului – circumferinţa şi diametrul – produc un număr care este atât de complicat: expansiunea sa de după virgulă continuă la infinit, generând o secvenţă de zecimale care nu se repetă şi nu formează nici un tipar. Contrastul dintre simplitatea definiţiei sale şi complexitatea rezultatelor sale a făcut ca numărul Pi să devină un veritabil simbol cultural. Pi a devenit o metaforă pentru misterele matematicii, fiind glorificat în multe feluri, inclusiv printr-un cântec interpretat de Kate Bush, un film regizat de Darren Aronofsky şi un parfum lansat de casa Givenchy.
Matematicienii au încercat de-a lungul timpului să identifice tot mai multe zecimale ale numărului Pi. Arhimede a descoperit primele două zecimale în secolul al III-lea î.e.n. În prezent, Pi are 13,3 trilioane de zecimale cunoscute, acest rezultat fiind anunţat online, în octombrie 2014, de un savant anonim, care foloseşte pe internet pseudonimul Houkouonchi.

Are propriul gen literar și se sărbătorește cu plăcinte

Lăsând la o parte rolul său major în ştiinţele exacte, Pi este de asemenea singurul număr care a inspirat propriul său gen literar, „pilish”, în care lungimea cuvintelor dintr-o propoziţie este determinată de zecimalele lui Pi. De exemplu: „It’s a bash, a party: celebrate Pi!” („Este o petrecere: Sărbătorim Ziua Pi!”). În propoziţia din limba engleză, primul cuvânt are trei litere, al doilea o literă, al treilea are patru etc. Recordul absolut în acest gen literar inedit este americanul Mike Keith, al cărui roman „Not a Wake” corespunde cu precizie primelor 10.000 de zecimale ale numărului Pi.
Pi reprezintă, de asemenea, sursa de inspiraţie a unei competiţii sportive: Memorarea Pi, în cadrul căreia participanţii trebuie să recite din memorie cât mai multe zecimale ale numărului Pi.Japonezul Akira Haraguchi, în vârstă de 69 de ani, afirmă că a stabilit un nou record mondial în această privinţă, după ce ar fi recitat în public primele 100.000 de zecimale ale numărului Pi. El ar fi avut nevoie de 16 ore şi 30 de minute pentru a stabili acest record. Oficial, recordul mondial Guinness este deţinut de chinezul Chao Lu, care a recitat în public primele 67.890 de zecimale ale numărului Pi.
Scrierea de texte în genul literar „pilish” şi competiţiile de memorare reprezintă metode tradiţionale de sărbătorire a Zilei Mondiale a Numărului Pi, însă cele mai populare activităţi implică de obicei degustările de plăcinte, preparate cu această ocazie în formă circulară. ÎnStatele Unite, unde Pi Day are cea mai mare vizibilitate, magazinele marchează această zi specială adoptând preţul special de 3,14 dolari pentru o plăcintă.

Coincidență fericită: este ziua de naștere a lui Albert Einstein

O altă coincidenţă fericită constă în faptul că 14 martie reprezintă de asemenea ziua de naştere a lui Albert Einstein, adăugând astfel un element de respectabilitate ştiinţifică unei sărbători insolite. În Princeton, oraş din statul american New Jersey, unde Einstein a locuit vreme de două decenii, Pi Day este una dintre cele mai importante zile ale anului, în timpul căreia sunt organizate zeci de evenimente, inclusiv o paradă, un concurs de aruncat plăcinte şi o competiţie la care participă persoane care seamănă din punct de vedere fizic cu celebrul savant. A şaisprezecea literă din alfabetul grecesc a reuşit să ţină aprinsă flacăra dezbaterilor timp de mii de ani. Oameni de ştiinţă din întreaga lume şi am putea spune chiar din toate timpurile – matematicieni, fizicieni, filosofi – au încercat să descifreze enigma din jurul aparent banalei constante matematice Pi.

Cunoscută de mii de ani

Numărul iraţional Pi, egal, în varianta scurtă, cu 3,14, reprezintă, în geometria euclidiană, raportul dintre circumferinţa unui cerc şi diametrul său. Pi se mai numeşte „constanta lui Arhimede” (savantul grec fiind primul care a calculat cu acurateţe valoarea de 3,14 a lui Pi, pe care o folosim astăzi în mod frecvent).  Povestea lui Pi începe însă în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Cu două milenii înainte de Hristos, babilonienii foloseau Pi ca o constantă matematică cu valoarea de 3,125 – o constantă obţinută prin calcularea perimetrului unui hexagon înscris într-un cerc. Papirusul Rhind (aproximativ anul 1650 î.Hr.) – o lucrare amplă şi fundamentală din Egiptul antic cu probleme şi tabele matematice – arată că vechi egipteni foloseau o valoare de aproximativ 3,16045. Aveau însă să treacă 1.400 de ani pentru ca o minte luminată să găsească o metodă prin care să determine cu acurateţe valoarea lui Pi pe care o cunoaştem astăzi
Secole de-a rândul, matematicieni din China, India şi Arabia au descoperit noi zecimale ale constantei. La începutul secolului al XVII-lea, matematicianul german Ludolph van Ceulen reuşise să determine 35 de zecimale ale lui Pi. La sfârşitul secolului al XVII-lea este introdusă, în matematica europeană, noţiunea de „serii infinite”, ea fiind folosită în această perioadă pentru calcularea zecimalelor lui Pi. Isaac Newton s-a folosit de teoria sa binominală pentru a determina 16 zecimale ale lui Pi. În 1873, matematicianul englez William Shanks a anunţat că, după 20 de ani de calcule, a aflat 707 zecimale ale constantei lui Arhimede (ulterior s-a dovedit că doar primele 527 de zecimale fuseseră corect calculate). La începutul secolului al XX-lea, matematicianul indian Srinivasa Ramanujan a găsit o nouă metodă de calcul al lui Pi. Până la sfârşitul secolului trecut, calculele executate de sistemele computerizate au reuşit să determine… 200.000.000.000 de zecimale ale lui Pi. Pentru că este un număr iraţional (care nu poate fi raport a două numere întregi), Pi a căpătat repede o utilizare comună pentru calculele de zi cu zi. Abia în secolul al XVIII-lea a fost popularizat simbolul constantei lui Arhimede – π, de către matematicianul elveţian Leonhard Euler. Francezul  Fabrice Bellard , în ianuarie 2010,  a folosit un simplu PC, pentru această operaţiune fiindu-i necesar circa 131 de zile, cu tot cu verificările necesare. Noua versiune a constantei ocupă peste un terabyte de spaţiu.Vechiile recorduri au fost realizate folosindu-se supercomputere, dar Bellard susţine că metoda sa este de 20 de ori mai eficientă. Fostul record de 2,6 miliarde de zecimale a fost obţinut în august 2009 de către Daisuke Takahashi, la Universitatea Tsukuba în Japonia, în doar 29 de ore, dar a fost nevoie de un supercomputer de 2000 de ori mai puternic şi mai scump decât cel folosit de Bellard. 

Discipolii virtualei biserici Pi

Pasionații numărului Pi au o dată de predilecţie pentru a se întâlni în fiecare an: ziua a 14-a din a treia lună, (3/14), relatează Associated Press. În această zi, discipolii virtualei biserici Pi îşi dau întalnire la o oră specială 1.59, din devotament bineînţeles pentru zecimalele următoare ale numărului Pi (3,14159). Participanţii se adună în jurul unei fel de loc sacru dedicat lui Pi, o placă din cupru pe care sunt gravate primele 100 de cifre ale numărului. Mulţi dintre aceşti pasionaţi cunosc, de altfel, pe de rost, primele 100 de zecimale. Neimpresionant, ţinand cont că unul dintre modurile în care îşi petrec timpul liber constă în a se provoca în a recita cat mai multe zecimale.